Poate asculti si tu: Hugh Laurie - Didn't It Rain

 

 

UPDATE: Goodie: Sarcasticul si in aceiasi masura carismaticul Doctor House va ajunge si pe meleagurile patriei noastre pentru a-si promova ultimul album lansat, "Didn't It Rain". Actorul britanic a intrat in Cartea Recordorilor de doua ori: drept cel mai bine platit actor intr-un serial TV, dar si pentru serialul "Dr. House", cel mai de succes serial TV din toate timpurile. Concertul ce va avea loc in data de 12 iulie la Sala Palatului si face parte din extensia turneului mondial de promovare , dupa concertele sold-out din America de Sud, Australia si Noua Zeelanda. Hugh Laurie va fi acompaniat de The Copper Bottom Band. Go grab your ticket! Pacat ca nu voi fi in tara, altfel as fi fost in primul rand!

*** 

In total sincron cu vremea de afara astazi o sa-mi clatesc timpanele cu noul album semnat Ex Dr. House adica Hugh Laurie, "Didn't It rain".

Obisnuia sa fie cel mai bine platit si cel mai urmarit actor la tv, dar acum Hugh Laurie are febra blues-urilor. Ca sa fiu realist, Hugh a avut o feblete fata de muzica inca din copilarie, luand lectii de pian, chitara, tobe, muzicuta si saxofon; iar daca primul album lansat, "Let Them Talk" , era o colectie bogata si bine lustruita de melodii jazz si blues, cel de-al doilea este mai relaxat, Laurie isi permite sa alunece usor inspre fundal atat ca interpret cat si ca pianist.

Asa cum ne-a obisnuit cu invitati pe primul album (Tom Jones, Irma Thomas si Dr. John) si pe noul material ne asteapta o serie de featuringuri.
In afara de prezenta lui Taj Mahal (pe "Vicksburg Blues"), a lui Jean McClain si a cantaretului din Guatemala, Gaby Moreno, albumul e compact si curge lin. Laurie isi ocupa locul in spate lasandu-si de multe ori formatia si solistii de background sa fie in centrul atentiei, iar ei reusesc asta cu brio.
Nici unul dintre ei nu este ingrijorat in ceea ce priveste reinterpretarea cantecelor sau sa surprinda ascultatorul, cu totii vor sa se bucure de intreaga experienta si dau impresia ca se afla la o sesiune muzicala unplugged intre prieteni buni.

Albumul e deschis de balada "St. Louis Blues" intr-o nota de solitudine de fier dar care infloreste si se transforma intr-un tango in toata regula beneficiind de vocea aspra a lui Sista Jean McClain.
"Junkers Blues" si "The Weed Smoker's Dream" ar putea trece foarte usor ca doua apropouri la viata lui Gregory House, doctorul irascibil si dependent de Vicodine.

Timbrul vocal al lui Hugh tinde sa aiba raguseala unui claxon iar el cantand la pian e acel ceva ce vinde albumul, cel mai bun exemplu fiind "Wild Honey".



"Kiss Of Fire", interpretata anterior de Nat King Cole, Connie Francis si Louis Armstrong, isi gaseste o cu totul noua abordare prin prisma lui Hugh care pare ca-si alege spontan cantecele ce vrea sa le interpreteze.



Nu toate cover-urile incluse pe album au fost primite cu entuziasm. Citeam o recenzie mai devreme in care scria exact asa: "Oare chiar era nevoie ca un gentleman englez sa jefuiasca tot patosul din "One for My Baby"?"
Cu toate astea, Hugh interpreteaza fiecare piesa de pe "Didn't it Rain" cu credibilitate. Atat Hugh cat si formatia care il acompanieaza nu ofera nimic altceva decat dragoste si respect pe acest album placut de ascultat.
Desigur piesele merg de minune pe fundal la cina sau intr-o duminica relaxanta de vara.



Albumul a fost produs in intregime de Loe Henry, castigator al premiului Grammy, si a fost lansat pe 6 mai.

In aceeasi maniera blues-clasic ni se prezinta si Emmy Rossum cu al ei "Sentimental Journey".

Poate asculti si tu: Emmy Rossum - Sentimental Journey

Emmy Rossum mi-a atras atentia in controversatul serial "Shameless" fiind pentru mine o tipa fresh, carismatica din cale afara, senzuala deunazi si cu picioarele pe pamant in rest. Nu stiam ca are o cariera actoriceasca ampla dar si un background muzical puternic.

Tanara de 26 de ani a flirtat atat cu actoria cat si cu muzica jucand in filme precum "Mystic River"(2003), "The Day After Tomorrow"(2004), aclamatul "The Phantom of the Opera"(2004) sau recentul "Beautiful Creatures". 

Astazi ma opresc pret de cateva minute bune asupra partii muzicale pe care o descopera urechile mele invaluita intr-o eleganta a unor melodii clasice din anii 20 si pana in anii 60. Se pare ca Emmy a mai lansat doua albume pana la cel de fata si anume "Inside Out"(2007) despre care afirma ca si-a gasit inspiratia din frustrarea creata de lipsa de emotie onesta din cantecele ce se aud pe radio in zilele noastre si tot in acelasi an a aparut si EP-ul "Carol of the Bells". 

Despre sound-ul si stilul muzical adoptat pe albumul de debut, Emmy spunea ca : "Nu e muzica pop, nu e Britney Spears bubblegum pop. Vreau sa aiba un aer asemanator cu muzica lui David Gray sau a lui Annie Lennox."

La inceputul acestui an a fost lansat "Sentimental Journey". Spre deosebire de "Inside Out" pentru care Emmy a scris in intregime cantecele, albumul de fata este o colectie de cover-uri ale unor melodii clasice. Miss Rossum a ales aceste cantece deoarece: "Clasicii si jazzul mi-au marcat copilaria si astfel am simtit ca e destul de natural sa inregistrez acest album". Emmy a alcatuit tracklist-ul precum un calendar muzical care poarta ascultatorul intr-o calatorie emotionala prin toate lunile anului; "Fiecare cantec trebuie sa reflecte fie liric fie emotional fiecare luna".

Albumul este plin de melodii pe care Emmy le iubea in copilarie, cantece interpretate in original de Bessie Smith, Frank Sinatra, Judy Garland, Connie Francis, Eddie Cantor, Edith Piaf, Billie Holiday, Dean Martin si Willie Nelson.

Dupa o prima ascultare cap-coada pot spune ca sentimentul dat de album per ansamblu este unul de liniste, eleganta si jazz-chic. Unele voci afirma ca Emmy ar trebui sa se rezume la cariera actoriceasca insa parerea mea tina sa fie diferita. Timbrul ei e un pic fortat pe alocuri insa in general se muleaza foarte bine pe linia melodica. Mult pian, un saxofon in fundal si versuri care reflecta perfect gandirea "sentimentala" americana de la inceputul sec. 20, acestea sunt elementele predominante ale albumului; usor simplista, mult visatoare si adeseori naiva, insa cine sunt eu sa judec inteligenta emotionala a oamenilor.

Imi plac cu precadere "These Foolish Things (Remind Me of You)" si "Nobody Knows You (When You're Down and Out)".


Apreciez s-o aud pe Emmy cantand pasaje in franceza pe melodia "Autumn Leaves( Les feuilles Mortes)"  si abordand un ritm mai jucaus pe "Things".
Desi oarecum sfioasa in tonalitate, Rossum a lucrat cu cativa muzicieni extraordinari, inclusiv Giulio Carmassi care o acompanieaza la fiecare pas cu melodiosul sau pian.


Rezultatul este ca, in timp ce stilul abordat de Rossum face parte clar din genul cabaret - Broadway, albumul are un aer relaxat, jazzy, diferit de asteptarile pe care le-am avea de la o persoana crescuta si invatata cu opera si teatrul muzical.


Indiferent de parerile impartite ale publicului Emmy ne cucereste inevitabil cu prezenta sa diafana si trebuie sa recunosc ca, asa cum am citit intr-un comentariu pe youtube: "tipa a castigat loteria genetica". Pentru mai multe detalii despre cariera lui Emmy, o puteti urmari pe pagina ei de Facebook cat despre albumul "Sentimental Journey" din partea mea il recomand inspre ascultare intr-o dupa amiaza de vara in timp ce conducex\ci pe un drum de tara, relaxat, cu o tigara in coltul gurii si batand usor ritmul cu degetele pe volan.
Eu ii dau 7/10 stele. Ascultare placuta.
Avand in vedere succesul single-ului semnat Pink - "Give me one reason", arunca o privire si pe ultimul album al cantaretei, a carui recenzie o gasesti AICI.

Pe "plantatie" / campania vALLuntar pune "V"-ul in VERDE

Nu se putea sa fie o zi mai insorita ca sambata , 7 aprilie. 20 de grade in aer, soare cat cuprinde, cateva maini bune de oameni inarmati cu lopeti, sape si manusi (inflorate foc), era timpul perfect pentru a concretiza eforturile celei de-a doua editii a campaniei organizate de Editura ALL in parteneriat cu RomSilva si Aqua Carpatica. (despre v-am povestit cu ceva timp in urma)

Ne-am intalnit , baieti buni si fete harnice, in parcarea din fata Casei Presei Libere si am pornit catre un loc bine ascuns in mijlocul padurii din Caldarusani unde ne asteptau cuminti, unul langa altul, puietii ce urmau a fi plantati.

"-Snap your fingers and let's get to work!" Sapa, fixeaza, taseaza, mai pune pamant, mai taseaza o data aaaand voila! , unul dupa altul, copaceii nostri au inceput sa fie insirati in linie si sa se bucure de noua casa.

A fost o dimineata plina de zambate si fotografii, voie buna si verdeata! Inca o data multumiri tuturor celor implicati si sper sa ne revedem la anul.

Mai multe fotografii puteti gasi AICI!!!

P.S.: Recenziile care mi-au dat ocazia sa particip la sambata de plantat au fost pentru confesiunea/introspectia "Portretul unui barbat imatur" a lui Luis Landero si cartea care imbina viata traditionala romaneasca cu sci-fi-ul "Intoarcerea" lui Viorel Zaicu.

"Intoarcerea - Viorel Zaicu (a 2a recenzie) - vALLuntar

M-am suprins singur cu alegerea facuta. Cat de diferita este prima carte citita in campania vALLuntar fata de prima!! Daca "Portretul unui barbat imatur" , a carei recenzie o poti citi AICI, era intima, statica din unele puncte de vedere, o confesiune scrisa de un autor spaniol, Luis Landero , "Intoarcerea" este alcatuita din povestiri desfasuate in mediul rural, pot spune in realitati paralele, in care personajele, oameni simpli, oameni ai pamantului si ai credintei, sunt pusi fata in fata cu fenomene bizare, care intriga si starnesc totodata angoasa. Cartea e scrisa de un autor roman contemporan , Viorel Zaicu , care aduce in prim plan oameni modesti cu superstitii si prejudecati, cu sperante si vise.

Stilul in care e scrisa cuprinde regionalisme care picteaza cu maiestrie tabloul in care descoperim o altfel de lume morometiana. Semne bizare apar din senin si cele mai banale lucruri devin obiecte in care credinta este de netagaduit. Unele porti nu se deschid intotdeauna catre aceleasi locuri, magarii merg in propriul lor rai, lumea moderna e tinuta cu teama la distanta, totul strans in povestiri, unele cu final deschis ce lasa loc interpretarii. 

Pe langa curiozitatea starnita de carte mi-am adus aminte cu placere de vacantele petrecute in copilarie alaturi de bunicii si verisorii mei la tara. Ma gandesc ca asta a devenit un privilegiu pentru copiii din noua generatie.

Poate ti-ar placea si tie cartea, ti-o recomand cu placere si te invit sa lasi un comentariu mai jos. La fiecare 15 comentarii un pom va fi plantat cu ajutorul tau, al meu, al celor de la Editura ALL si Romsilva.

P.s.: M-am jucat putin cu coperta. Mai multe fotografii si locuri interesante gasiti AICI.

B recomanda - muzica, muzica, muzica

Vremea de afara e tare schimbatoare in ultima perioada. Acum e soare si cald iar peste 5 minute se innoreaza cerul si bate un vant rece de-ti ingheata oasele. Ei,bine si prin muzica e cam la fel, in multimea de melodii care apar zi de zi sunt unele mai rasarite decat altele. Sunt acele cantece in care versurile, linia melodica, timbrul vocal si modalitatea de interpretare se imbina atat de firesc si reusesc sa transmita emotii care fac ascultatorii sa vibreze.

Unul dintre cele mai emotionale si placute albume, daca nu chiar cel mai bun, ale anului trecut este fara indoiala "Our Version of Events" al mult aclamatei Emeli Sande; album despre care v-am vorbit pe larg AICI. Melodia care mi-a atras atentia asupra ei a fost "Next to Me". La momentul in care am ascultat-o pentru prima data mi-am dorit sa cunosc mai multe despre Mrs. Sande. I-am ascultat albumul de nenumarate ori, am admirat-o cantand la Jocurile Olimpice, am aplaudat-o la premiile BRITs si m-am bucurat sa citesc ca albumul ei a fost cel mai bine vandut anul trecut in UK. Astazi o readuc in lumina reflectoarelor cu remixul piesei "Next to Me" alaturi de cel care a fost numit cel mai poetic rapper al ultimilor ani, Kendrick Lamar.



Despre Churchill nu stiam nimic pana ieri cand din curiozitate am dat PLAY unei piese postate de Pink pe pagina ei de Facebook. Artista spunea ca ultimul videoclip al trupei este extraordinar si ca i-a invitat sa cante in deschiderea concertelor sale din Europa.
Well, well, well curiozitatea mi-a fost gadilata si am cautat sa aflu cat mai multe despre trupa aceasta. Originari din Denver, cei cinci membrii ai formatiei au lansat pe cont propriu primul album intitulat "happy/Sad" in 2011 si apoi au semnat cu Octone Records in 2012. Tot anul trecut a aparut si EP-ul "Change" care a ajuns pana pe locul 9 in Billboard Heatseekers chart.
Noi ascultam azi melodia care da titlul albumului iar eu sunt de parere ca schimbarea e intotdeauna bine venita deci "Change" primeste two thumbs up.



N-o sa uit cat de tare mi-a placut remixul celor de la A-track pentru "Heads will roll" a celor de la Yeah Yeah Yeahs, astfel am descoperit o formatie al carui stil a fost descris ca: "an art-rock trio who made an edgy post-punk, dancefloor-friendly racket that mixed up Blondie with Siouxsie and the Banshe".
Noi ascultam astazi primul single lansat si care suna bine bine, "Sacrilege".



Cu o cariera impresionanta, zeci de hituri si milioane de albume vandute Usher revine in atentia publicului cu o noua colaborare cu producatorul Diplo, cel care a contribuit si la succesul piesei "Climax" ,  care a castigat un Grammy anul acesta pentru Best RnB Performance. Ascultam "Go Missin'"  - un amestec de lascivitate si sunete electronice.



Ultima noutate de astazi vine din partea unui DJ englez pe numele sau Adam ‘Duke Dumont’ Dyment si este o colaborare cu un nume nou si tanar A*M*E. Daca la inceput era cunoscut datorita remixurilor facute pentru Lily Allen, Mystery Jets si Bat for Lashes, 2012 l-a adus pe Duke la un alt nivel atins odata cu lansarea unor melodii numai bune de petrecere ‘The Giver’, ‘Thunder Clap’ si ‘Street Walker'. Acestea i-au adus recunoastere internationala si astfel astazi ne bucuram sa ascultam "Need U (100%)" care beneficiaza de un videoclip simpatic foc.



Acestea fiind spuse, nu pot decat sa va doresc la mai multe piese bune de ascultat si la mai multe zile insorite. Pana data viitoare, salutare!!

P.s.: In caz de dorinta arzatoare de a asculta muzica buna iti recomand ultimele albume semnate Bruno Mars si Frank Ocean.

"Portretul unui barbat imatur" - Luis Landero (recenzie) - vALLuntar

Fiind prima carte a carei recenzii urma sa o scriu, am ales-o intuitiv dorindu-mi inca de la inceput sa citesc ceva cu care sa rezonez iar pe parcurs chiar am subliniat cateva randuri care mi s-au parut interesante. Pentru cei care n-au aflat deja, despre intreaga poveste de la care a plecat totul , campania vALLuntar  initiată de Grupul Editorial ALL, cu sprijinul ROMSILVA, puteti citi AICI!.

Revenind la cartea de fata, aceasta este o confesiune a unui barbat spaniol aflat ,cel mai probabil, pe patul unui spital in ultima seara a vietii sale. Alaturi de el am trecut prin jocurile si iubirile visatoare ale copilariei, aventurile tumultuoase ale tineretii, dragostea, frica de singuratate, prietenia si tradarea; am aflat gustul puterii doar ca mai apoi sa ingenunchez in malul slabiciunii si am purtat masti care de care mai colorate pentru a incerca astfel sa aduc un strop de vibratie rutinei de zi cu zi. M-am simtit impreuna cu el si sotia lui, dizolvat, toti trei ca niste biscuiti, in aceeasi cafea. M-am dus si m-am intors si in aceasta calatorie am cunoscut oameni, am ras si m-am intristat, am construit si am daramat si mi-am consumat sufletul.


Am constientizat ca si mie ca si lui imi place sa asist la discutii doar de dragul de a asculta muzica limbii. Ma relaxeaza intonatia, timbrul vocilor, accentele, pauzele, pe langa gesturi, desigur.
Nu de putine ori, in viata mea, mi-as fi dorit sa ma scufund in tacere caci nu aveam nimic de spus insa nu stiu cum ma trezeam vorbind aiurea deja pret de cateva ore si ma oripila gandul ca eu sunt zevzecul care trancane necontenit fara sa aiba nimic interesant de spus, si culmea caci de genul asta de oameni imi e sila si-atunci m-a pornit sila de mine. Si eu ca si el ma gandesc ca exista doi de mine inauntrul meu: unul rational, intelept, care joaca rolul fratelui cel mare si un altul razgaiat, naiv, absurd, un bufon.

Alteori, la fel ca personajul din carte, cu precadere noaptea, mi se umple mintea de amintiri pe care le-am crezut demult uitate. Ma gandesc ca exista in mine franturi de timp pe care nu le-am folozit, stau netraite, neatinse, suspendate in eter. Sunt bucati de dupa-amiezi plictisitoare sau crampei de dimineti copilaroase de primavara ce seamana cu bancnotele sau maruntisul ratacit prin buzunare peste care dai din intamplare.

Reflectand la viata lui, personajul simte ca a trait fara sa aiba un sens anume, fara ca existenta sa sa creasca gradual pana sa atinga un punct culminant si apoi sa rasufle impacat deznodamantul. Astfel se simte neimplinit, dezechilibrat, imatur. Reflecta de multe ori asupra iubirii si a mortii. (nu sunt acestea cele doua mari si complementare experiente omenesti?!)

In concluzie am rezonat puternic cu trairile si gandurile personajului insa la sfarsitul zilei ramane la latitudinea fiecaruia sa decida cum vrea sa-si traiasca zilele-i ramase pe acest pamant. Cartea este mult mai usor de digerat decat "Cartea nelinistirii" a lui Pessoa, cu care ma lupt de cateva luni bune si care se apropie ca structura si stil de aceasta. O recomand celor care adora sa citeasca jurnale, confesiuni si observatii.

P.s.: Mi-am permis sa adaug o poza in care am incorporat coperta cartii si una dintre fotografiile care am simtit ca s-ar potrivi cu subiectul cartii.

P.s.2: Abia astept sa plantez un copac alaturi de toti ceilalti vALLuntari, pentru asta am nevoie de ajutorul tau: 15 comentarii = 1 copac plantat. Asa ca spor la scris!

Abia ce scapasem de Gangnam Style ,what now?!! Harlem Shake??!!

Cata lume cu mintea odihnita exista pe pamantul asta!!!!

Da, ma mir, si daca n-ai auzit de "The Harlem Shake" pana acum, tine-te bine ori o sa razi si-o sa vrei sa faci si tu ori o sa plangi pentru ca e o chestie care fie iti place, fie o urasti din toata inima.
It all began with this joint right here:
 

Atat de inspirati s-au simtit cinci australieni incat au pus-o si ei de-un video care a devenit taticul nebuniei ce a urmat.
 

Sursa baietilor este primul videoclip urcat pe net de vlogger-ul/comediantul Filthy Frank insa regulile "jocului" au fost instituite de ei. Astfel folosind tripuri si hopuri si ragetul unui leu ("Harlem Shake" - Baauer) au deschis cutia pandorei punand bazele unui "meme" care a ajuns viral pe Youtube luna aceasta. Treaba sta cam asa: in primele 15 secunde iei o mana de oameni care-si vad linistiti de treburile lor si doar unul mai rasarit, si neaparat cu o casca sau masca pe cap, calareste aerul fara sens; in urmatoarele secunde incepand din momentul cand , vorba aia, the beat drops, ii vezi pe toti in costume/ipostaze care mai de care mai ciudate miscandu-se ca si cum ar fi pauza de masa din cadrul conferintei spasmaticilor. Totul se sfarseste cu o imagine slow-mo' si ragetul unui leu.
 

Pe 10 februarie, rata de upload a videoclipurilor de tip "Harlem Shake" a ajuns la 4000 pe zi. Incepand cu 11 februarie, aproximativ 12.000 de versiuni ale meme-ului au fost incarcate pe YouTube, adunand peste 44 de milioane de vizualizari unice. Pe 15 februarie, aproximativ 40.000 de Harlem Shake-uri au fost uploadate in valoare totala de 175 milioane vizualizari. Ca urmare a popularitatii fenomenului, single-ul lui Baauer a ajuns pe locul intai 1 in iTunes US si locul 2 pe iTunes UK si Australia.



Succesul conceptului se datoreaza in mare parte discrepantei dintre prima parte a filmuletului si cea de-a 2a dar si faptului ca este scurt ca durata si poate fi usor de imitat.
Diferitele grupuri care s-au filmat facand Harlem Shake includ personalul de la Late Night cu Jimmy Fallon, un grup de soldati norvegieni, baschetbalistii de la Dallas Mavericks, precum si colegii prezentatorului CNN Anderson Cooper. Alti adepti ai nebuniei au fost echipa de inot a Universitatii din Georgia al carei video are peste 7,8 milioane de vizualizari, un grup de pensionari, prezentatorul Ryan Seacrest dar si cantareata Azelia Banks care a lansat o varianta a piesei lui Baauer cu versurile ei insa fara consimtamantul producatorului.



Nici romanasii nostri nu s-au lasat mai prejos. De la videoclipuri in sufragerie cu aspirator, banane si rochite pana la echipa de la radio 21 care pur si simplu nu s-a putut abtine.


Ce sa mai credem?! Ca majoritatea oamenilor sunt idioti sau ca societatea in care traim se vrea prea bine crescuta si intepata incat orice gest iesit din comun pentru distractie e catalogat imatur??!!
La sfarsitul zilei ultimul filmulet trage cel mai bine concluziile. (cel putin pentru mine) : )

Azi citesti o carte, maine plantezi un copac - campania vALLuntar

Surfer de net fiind, saptamana trecuta am dat peste o campanie in care lectura si voluntariatul fac casa buna. Aflata la a doua editie, campania vALLuntar se desfasoara sub sloganul "Mai multe carti, mai multe sanse" si este organizata cu sprijinul ROMSILVA si al Editurii ALL.

Regulamentul este destul de simplu: ai un blog de mai bine de un an si scri cel putin o data pe saptamana? Iti place sa citesti si sa faci recenzii? Cu atat mai bine caci anul acesta intre 4 si 17 februarie Grupul Editorial ALL pune gratuit la dispozitia fiecarui blogger cate doua carti la alegere de pe www.all.ro. Tot ce ne ramane de facut este sa le citim si sa strangem peste 15 comentarii la o recenzie publicata, astfel vom primi cate un puiete de copac pe care-l vom planta.

De precizat ca nici un comentariu nu va fi risipit. Daca o recenzie are mai mult de 15 comentarii, celelalte comentarii se vor cumula cu comentariile de la alte recenzii, de pe alte bloguri si la 20 de comentarii o echipa a Grupului Editorial ALL va planta inca un copac intr-un loc ales de ROMSILVA.


Eu am ales doua carti , dupa parerea mea, interesante : "Intoarcerea" de Viorel Zaicu si "Portretul unui barbat imatur" de Luis Landero.
Prima carte are ca personaje locuitorii unei lumi fantastice din afara oraselor. Visele lui Ciuli, Telu, Dudu sau ale lui Cocosel sunt vieti paralele, iar starile de veghe sunt vise - o calatorie in universuri in care obiectele banale au puteri magice iar oamenii modesti au abilitatea de a deschide drumuri catre lumi nemaivazute.
A doua carte m-a atras deoarece pe de-o parte din descrierea sa am simtit ca experienta mea de viata rezoneaza cu cea a personajului principal si pe de alta parte deoarece ma declar un mic fan al confesiunilor/jurnalelor iar ultima carte citita este "Cartea Nelinistirii" a lui Fernando Pessoa.
Vocea editorului: "Sa fie povestitorul acestui roman un sarlatan, un clovn trist, un filosof ratat, un barbat cu prea multe sau prea putine virtuti, un idealist vulnerabil sau un cinic monstruos? Luis Landero, unul dintre cei mai talentati scriitori spanioli de astazi, pare sa stie totul despre ambiguitatile, contrastele si puzderia de roluri care ne alcatuiesc."

Sunt nerabdator sa primesc cele doua carti.

Despre intreaga campanie iata ce a declarat CEO-ul Grupului Editorial ALL, Mario De Mezzo, care are o experienta de opt ani ca fundraiser:

“Suntem foarte entuziasmati in legatura cu vALLuntar. Atat pentru succesul mare pe care l-a avut prima editie, cat si pentru componenta noua pe care am adaugat-o anul acesta. Credem ca este responsabilitatea noastra ca editura sa plantam copaci si acesta a fost motivul pentru care am decis ca la a doua editie obiectul voluntariatului sa fie plantarea de copaci. Va asteptam si va invitam la citit, la plantat, la promovat lectura si voluntariatul in numar cat mai mare!”.

Despre modalitatea de participare puteti citi in regulamentul campaniei, ce se gaseste AICI. Informatii despre desfasurarea campaniei pot fi gasite si pe pagina de Facebook a Editurii ALL, pe grupul de Facebook vALLuntar  sau pe Twitter, folosind hashtagul #vALLuntar.

Campania se desfasoara in perioada 4 februarie – 7 aprilie si cuprinde urmatoarele etape:

• 4- 17 februarie – inscrierea in campanie; 
• 18 februarie – 24 februarie – trimiterea cartilor; 
• 24 februarie – 23 martie – lectura si recenzie; 
• 25 martie – 7 aprilie – plantarea copacilor. 

In prima editie vALLuntar, desfasurata anul trecut, s-au implicat 150 de bloggeri, s-au citit 280 de carti si s-au adunat 200 de ore de voluntariat. O echipă de angajati ALL a facut voluntariat in doua centre alese de bloggeri: Hospice si Policy Center for Roma and Minorities.

Ieri am aflat ca numarul bloggerilor inscrisi in campanie a depasit cifra de 200 si cel de-al 200-lea inscris este chiar CEO-ul Grupului ALL, Mario De Mezzo, care va citi si va scrie pe blogul personal, despre o noutate aparută la Editura ALLFA: "Logica elefantilor" de Ciprian Valcan si Dana Percec.

In concluzie inscrieti-va si voi si voie multa la citit, scris si plantat. Ne vedem la primavara pe teren!!

B recomanda - Beautiful Creatures, gospeldelia, ceai, ploaie si metrou

Cand credeam ca primavara isi intra in puteri imbiindu-ne cu raze calde de soare, snap!! iarna ne mai da o palma si ne afunda in frig si mocirla. Sucariti pe vremea de afara ne taraim pasii greoi pe strazile ude, sub cerul incarcat. Inca putin, ne imbarbatam, si primavara va veni. Pana atunci un film, o melodie sau un loc caldut si boem raman cateva dintre lucrurile care ne vor alina sufletele si degetele infrigurate.

Pentru fanii filmelor de fantezie/supernatural in care personajele principale se lupta cu raul pentru ca dragostea lor sa triumfe "Beautiful Creatures" pica la fix in preajma bombei de marketing care se numeste "Valentine's Day". Folosind o reteta asemanatoare cu cea din "Twilight", cu mici diferente gen acum avem de-a face cu o vrajitoare in loc de un vampir, iar Bella cea cu fata incremenita indiferent de emotiile traite e inlocuita de Ethan Wate, adolescentul care vrea sa scape de viata plictisitoare a orasului, "Beautiful Creatures" este bineinteles inspirat de cartea cu acelasi nume si de mare succes, scrisa de Kami Garcia si Margaret Stohl.
Filmul este regizat de Richard LaGravenese si ii are in distributie pe Alden Ehrenreich, Alice Englert, Jeremy Irons, Viola Davis, Emmy Rossum ( al carui fan sunt de cand urmaresc "Shameless") si Emma Thompson.
Tradus la noi "Cronicile Casterilor: A 16-a luna", filmul va avea premiera in Romania pe 15 februarie si fiti pregatiti pentru isteria care se va crea in jurul lui deoarece cartea deja are planuri de a fi continuata in alte trei volume: Beautiful Darkness, Beautiful Chaos si Beautiful Redemption. Sight!



In materie de muzica un nume si o melodie fresh sunt intotdeauna bine-venite. Astazi va introduc un stil nou numit "gospeldelia" si o tanara britanica in varsta de 25 de ani pe numele ei Laura Mvula. Absolventa a conservatorului din Birmingham a inceput sa scrie cantece pe laptopul sau in timp ce lucra ca profesor suplinitor la un gimnaziu. Albumul de debut va ajunge pe rafturile magazinelor de specialitate incepand cu 4 martie si se va numi "Sing to the Moon". Aflata la inceputul carierei Laura a aparut pentru prima oara intr-un show tv live la inceputul acestei luni si norocul a facut sa ajunga sa cante in deschiderea concertelor lui Jessie Ware iar vocea sa este comparata cu cea a renumitei Nina Simone. Astazi ascultam primul single de pe albumul de debut semnat Laura Mvula intitulat "Green Garden".

Si cum  ploua afara ce as face mai bine decat sa ma retrag intr-un loc micut si cochet, intr-un ambient propice creatiei. Pentru aceasta exista Simbio, pe Selari 18. Odata ce-am lasat agitatia centrului vechi in spatele usii inchise patrund intr-o oaza de calm unde imi pot asterne linistit gandurile pe laptop langa o cana de ceai englezesc si un sandwish crocant. In perioada asta vad ca burgerii revin in forta iar lumea isi face din timp rezervari deoarece mesele nu sunt foarte multe iar locatia si meniul sunt foarte chic. N-o sa ma apuc sa enumar ce cuprinde meniul, cand puteti chiar voi sa-l rasfoiti pe pagina oficiala Simbio. Pe langa preparatele si bauturile deja amintite tin sa precizez ca aici gasiti o varietate de cafele si vinuri , clatite pufoase si briose, asta pentru cei vrajiti de dulciuri la fel ca mine. Enjoy!

La capitolul diverse citeam zilele acestea despre statia de metrou intitulata "Bucuresti" in Sankt Petersburg. Aceasta a fost inaugurata anul trecut pe 28 decembrie, arhitectura statiei cuprinde imagini din Bucuresti si se afla sub bulevardul cu acelasi nume. Moderna si cocheta statia de metrou este decorata si cu un mozaic ce infatiseaza un conac bucurestean. Proiectata in urma cu doua decenii, in perioada sovietica, statia de metrou Bucuresti a nascut controverse, nemultumirile din partea locuitorilor si a autoritatilor rusesti au aparut pornind de la faptul ca Romania nu mai este un stat prietenos fata de Rusia. Cu toate acestea, numele statiei a fost pastrat. Interesanta intreaga situatie si de apreciat cum altii onoreaza numele capitalei noastre pe cand ale noastre autoritati nu sunt in stare nici macar sa mentina un nivel de confort ,curatenie si estetica in statiile de metrou existente. Doar imaginati-va niste coloane elegante precum cele din fotografia de mai sus in locul celor de pe peronurile de la Romana.

Sfatul lui B: "Viata e scurta si depinde de tine cat de dulce o faci sa fie."

Apropo de filmul pe care vi l-am recomandat data trecuta, Hitchcock, am gasit o poza numai buna pentru a surade. Cu ocazia vizitarii parcului de distractii Prater din Viena in 2011 am ajuns si la Muzeul figurilor de ceara - Madame Tussauds unde nu am putut rezista tentatiei de a fi pus in rolul victimei celebrei scene de la dus din cel mai aclamat film semnat de marele regizor si anume Psycho. Dar in loc sa ma conformez rolului am zis ca ar fi mai interesant daca mi-as pune amprenta si as aduce ceva nou, rezultatul il puteti vedea si voi!

Pana data viitoare ascultati muzica buna, Pink a lansat un nou single alaturi de frontman-ul trupei premiate de curand cu Grammy, fun. ,  pe care-l puteti asculta aici alaturi de celelalte melodii de pe ultimul album al artistei. Ciao!

B recomanda - Hitchcock, Funk-disco si fotografie in Camera din fata

O zi buna se cunoaste de dimineata sau in cazul meu dupa pranz inspre seara. Cateodata stau si ma minunez cum unii oameni nu se schimba niciodata, nu-si pun intrebari existentiale, nu cauta sensul vietii ci pur si simplu traiesc intr-o permanenta indiferenta. O fi bine, o fi rau? Altii cauta sa-si lase numele inscris in istorie iar cand vine vorba despre istoria filmului numele lui Sir Alfred Joseph Hitchcock straluceste.

Pionier in tehnicile de filmare a filmelor de suspans si a thriller-elor psihologice, Sir Hitchcock a lasat in urma sa o cariera ce se intinde pe mai bine de jumatate de secol si cuprinde peste 50 de filme. Anul trecut a aparut drama biografica "Hitchcock", regizata de Sacha Gervasi si inspirata de cartea lui Stephen Rebello, "Alfred Hitchcock and the Making of Psycho". Sirul povestii se concentreaza pe relatia dintre regizor si sotia sa Alma Reville in timpul filmarilor lui "Psycho", un film horror controversat care ulterior a devenit unul dintre cele mai apreciate si influente din cariera regizorului.
Din distributie fac parte nume celebre si premiate cu Oscar - Anthony Hopkins, Helen Mirren. Este o placere sa o urmaresc pe Scarlett Johansson in rolul actritei ce va interpreta eroina ucisa timpuriu si ma bucur sa le revad pe Toni Collette (United State of Tara)si Jessica Biel. In continuare aveti trailerul unui film pentru fanii lui Hitchcock si a curiosilor care vor sa afle povestea din spatele succesului marelui regizor.



Pe o parte il avem pe Edward James Kendrick, un cantautor american remarcat in special pentru falsetto-ul distinctiv cu care-si punea amprenta pe melodii precum "The Way You Do The Things You Do", "Get Ready" sau "Just My Imagination" ca leader al formatiei The Temptations. Pe cealalta parte il avem pe Dimitri from Paris, producator si DJ francez care mixeaza sunetele funk si disco ale anilor '70 cu hip-hop-ul anilor '80. Din combinatia asta n-are cum sa iasa decat o melodie numai buna de miscat din umeri si pocnit din degete, vorba aia: "Turn off news,turn on music!".
Pe Dimitri l-am vazut si auzit live anul trecut la una dintre petrecerile Color organizate la Palatul Ghica si a fost un adevarat rasfat pentru timpanele mele. Mai multe mixuri gasiti pe pagina de Soundcloud a artistului.

Despre "Camera din fata" am auzit de la un prieten acum cateva zile si la cat de entuziasmat vorbea despre aceasta ceainarie/cafenea nu aveam cum sa nu fiu impins de curiozitate si sa o vizitez. Aproape de Piata Amzei, pe strada Mendeleev am gasit intr-un decor de poveste sau un decor plin cu povesti, acest loc boem. Fiecare obiect te poate inspira sa scrii o poezie sau o carte de povesti pentru copii sau de ce nu o istorie a ceaiului, ei bine asta o poti gasi deja pe unul dintre peretii ceainariei. Decorul e inovativ cu lumini in borcane, un ziar pe post de meniu, nenumarate poze vechi, ceaiuri colorate si parfumate iar personalul te intampina cu voci calde. Preturile sunt deloc mari, o vrabiuta mi-a soptit ca furnizorul de cafea al Casei Regale este si furnizorul Camerei din fata, ceea ce ne duce cu gandul la calitatea ridicata a cafelei servite aici iar proprietarul este Calin Goia, solistul de la Voltaj.
Camera din Fata m-a dus cu gandul la bunici, dulceata si ceai de busuioc si menta. Merita incercata fara a mai sta pe ganduri.

"Muzica este cea mai mare dragoste si inspiratie a mea...ma conduce catre alte lumi si dimensiuni. Prin fotografie incerc sa vizualizez aceste lumi,in fotografii...sa le surprind si sa le arat."
Acestea sunt cuvintele fotografului polonez Sebastian Luczywo care isi descrie pasiunea. Peste rezultatele muncii sale am dat din pura intamplare si am fost placut surprins fie ca am admirat peisajele surprinse in zori adunate sub titlul "My Road" sau sedintele alb-negru din cadrul "Country Series Project"  si care au in prim plan copii in masini de spalat vechi sau cupluri care stau pe prispa unei case purtand masti de protectie pe fata.

Mai multe din rezultatele pasiunii sale puteti gasi pe pagina sa de Facebook iar despre pasiunea sa si sursele de inspiratie puteti citi intr-un articol pentru portalul 121 Clicks. 

Sfatul lui B: "Pentru a trai o viata creativa trebuie sa ne pierdem frica de a gresi."

Incet dar sigur zilele insorite se aduna si in curand ne vom petrece din ce in ce mai mult timp afara in lumina soarelui. Pana atunci descoperiti locuri noi precum mansarda Acuarela si activitati creative care sa va umple timpul.precum cele pe care le puteti citi in editia precedenta B recomanda.

Aseara am fost la Acuarela

Ieri, pe la 8 seara ne-am adunat cativa prieteni, unii mai vechi,altii abia intalniti si ne-am indreptat catre Galeria Imbold. A fost prima data cand am trecut pragul casei batrane de pe str.Polona nr.40. Am fost sceptic, stiam doar ca va avea loc un vernisaj in cadrul caruia imi voi putea clati ochii cu cateva piese din metal. Mai aflasem ca era si prima seara in care cafeneaua Acuarela, aflata la mansarda, isi deschidea portile si cam atat.

Mare mi-a fost mirarea sa ma trezesc intr-o mare de oameni boemi care se hraneau cu fiecare bucatica de arta dispusa in incinta. Intr-o atmosfera calda a avut loc vernisajul "Materie si Spirit" semnat de artista Misha Diaconu. Absolventa a Universitatii de Arta din Bucuresti, Misha este originara din Galati. Provenita dintr-o familie modesta ea a fost ghidata de tatal sau inspre a-si dezvolta latura artistica si cu toate ca initial s-a axat pe sticla, ulterior si-a intalnit marea iubire: fierul.

Mai multe poze AICI.

Cele mai impunatoare rezultate ale pasiunii ei le-am putut admira aseara: Balerina, Arlechinul, un cal, masti, instrumente muzicale, toate minutios prelucrate si atinse de talentul sculptoritei. Curioasa din fire una dintre prietenele mele a intrebat la ce pret se ridica o piesa, unul dintre curatorii colectiei, Alexu Toader, a precizat ca acestea au preturi intre 3000 si 6000 de euro.

 

Ne-a placut ce am vazut si admirat, ne-a placut si locatia. Atat galeria cat si cafeneaua sunt decorate intr-un stil colorat in care elementele vintage sunt la ele acasa, fie ele sticle vechi de lapte, casete colorate, acuarele, cantare, frunze uscate, carti, biciclete sau felinare. La parter sunt doua camere pentru nefumatori si Arhivele (toaleta) in care am zabovit pret de cateva minute bune captivat de obiectele expuse: un telefon pe roata, carti de la 1985, plicuri vechi sau chiuveta care era chiar...o galeata.

Dupa ce am urcat un sir de scari inguste, am ajuns in mansarda Acuarela. Destul de mica in comparatie cu numarul mare de invitati, insa plina de un aer , cum sa-i spun, sa ma intelegeti cum trebuie, era de parca as fi fost in propriul meu colt artistic in casa bunicilor. Un pahar de vin, un ceai, discutii infocate, altele relaxate, priviri contemplative, priviri curioase si muzica live oferita cu ocazia evenimentului de trei baieti sugubeti, vioarele si bongo-ul din dotare.

Am tinut ritmul aplaudand si batand in masa in timp ce zambetele s-au intiparit pe fetele tuturor. In mansarda aceasta orice obiect poate fi transformat intr-o mica opera de arta, chiar si o cutie de conserve care tinea loc de scrumiera sau o cutie de acuarele si o pensula agatate intr-un tablou. Personalul a fost foarte amabil aducand inca un atu locului.

Cei de la metropotam.ro au surprins atmosfera locului in cateva fotografii colorate pe care le puteti vedea AICI!

In concluzie ne-a placut foarte mult la Imbold si la Acuarela si cu siguranta vom reveni cat de curand. Va recomand si voua sa treceti pe acolo.


Salve



P.s.: Despre Acuarela am vorbit si intr-un articol precedent al rubricii B recomanda iar despre alte locuri si lucruri noi puteti descoperi AICI!

B recomanda : Spuma zilelor, Birdy Nam Nam, vin si lipsa de idei

Idei noi, lucruri inovatoare, papioane, rame din lemn reciclat si fotografii sumbre, expozitii, cafele, vorbe mii, toate se aduna peste noi si ne imbogatesc zilele. Mie-mi plac oamenii cu minti deschise, oamenii care cred cu tarie ca visele pot deveni realitate si fac tot ce e posibil pentru asta. Unii spun ca e nevoie de mai mult optimism in societatea in care traim. Altii s-au resemnat si pleaca mahniti capul. Eu cred in fericire. Canta, danseaza, deseneaza, scrie, iubeste, tipa, alearga, picteaza, sculpteaza, fotografiaza, creatia simt ca aduce cea mai mare implinire sufleteasca si omul cat mai aproape de fericire.

Audrey Tautou m-a fascinat fie ca am urmarit-o visator in "Amelie", tensionat in "Codul lui Da Vinci" sau admirativ in "Coco Before Channel". Alaturi de ea il intalnim pe versatilul Romain Duris cunoscut pentru rolul studentului din "The Spanish Apartment" sau al batausului din "The Beat That My Heart Skipped". Impreuna intr-o ecranizare a romanului "Spuma Zilelor" scris de Boris Vian, sub bagheta lui Michel Gondry - (Human Nature (2001); Eternal Sunshine of the Spotless Mind (2004); The Green Hornet (2011) etc.) actorii dezvolta o chimie autentica, element care pentru mine unul este absolut necesar pentru ca un film sa-mi trezeasca si sa-mi mentina interesul pana in ultima secunda. 

Este vorba despre un barbat instarit care se insoara cu o femeie ce se imbolnaveste, acesteia crescandu-i un nufar in plaman. Remediul consta in faptul ca ea trebuie in permanenta sa se afle in preajma florilor.

Cartea a fost tradusa de 3 ori in engleza, a fost ecranizata in 1968 (Franta) si in 2001(Japonia) si a inspirat spectacolul de opera cu acelasi nume, compus de compozitorul rus Edison Denisov in 1981. 

Din trailerul de mai jos reiese o poveste romantica,amuzanta desfasurata intr-un univers unic. 

Eu unul abia astept sa vad filmul!

La capitolul muzica astazi ascultam Birdy Nam Nam, o trupa compusa din patru DJ francezi. Birdy Nam Nam au castigat numeroase premii in cariera lor care incepe undeva in 2001; printre acestea se numara DMC Technics 2002 World TEAM Championships. Telul celor de la Birdy Nam Nam este sa foloseasca platanele ca un instrument de muzica in adevaratul sens al cuvantului. Albumul lor de debut , ce poarta numele formatiei, a aparut in 2006 si a fost urmat de alte doua: "Manual For Successful Rioting" (2009) si "Defiant Order (2011)".
Sound-ul ce ni-l ofera in "JazzItAtHome - LineSession" ma duce cu gandul la cei de la C2C despre care am scris AICI cu ceva timp in urma. Enjoy!

E inca frig afara, doar e ianuarie, iar pentru astfel de anotimp ce ar fi mai recomandat decat o degustare de vin.
Pe strada Bacani, la numarul 1 se deschide usa celui mai mare bar specializat pe vinuri din Bucuresti, Corks Cozy Bar. 
Elegant si cochet, barul ofera o larga gama de vinuri : sortimente cunoscute sau mai putin cunoscute, unele rare, altele medaliate. Proprietarii, Ruxandra Chendi si George Buca Chendi, acesta din urma avand o vasta experienta in domeniul bauturilor, fiind proprietarul Alma Tim Distribution si asociat la Curtea Berarilor, si-au dorit deschiderea unui spatiu elegant pentru degustarea bauturii lui Bachus.
Listele de vinuri au fost intocmite in urma unor cercetari de piata ce au avut in vedere preferintele si asteptarile consumatorilor. Focusati pe valoare, calitate superioara si pret corect, cei doi proprietari nu au cum sa dea gres cu aceasta investitie. Abia astept sa trec pragul acestui bar si sa ciocnesc un pahar. Cheers!

Scurtmetrajul "The Apocalypse" a fost regizat de Andrew Zuchero si a avut premiera la Sundance 2013. In clip joaca Martin Starr, Ella Rae Peck, Kate Sheil, Ben Pike, Chanel Michaels si Duke Dlouhy.
Ce se intampla cand patru prieteni mega plictisiti incearca sa-si puna capetele laolalta pentru a da de o idee care sa-i scoata din starea de "couch potatoe" in care se afla, vedeti in scurt metrajul de mai jos.
Mie unul mi s-a parut dulce-amarui. Concluziile le trageti voi.



Sfatul lui B: "O mare linistita nu a nascut niciodata un marinar descurcaret."

In speranta ca si astazi v-am delectat pentru cei care inca nu sunt la zi le recomand editiile anterioare: B recomanda - Lincoln, castigatori cu toate c-au pierdut, un ceai caritabil si puncte de suspensie , B recomanda - razbunare, electro-jazz si design vestimentar de Sapanta si B recomanda - sfarsitul lumii, rate ucigase si fericire iar daca sunteti in cautare permanenta de noutati stati pe-aproape, revin cat ati zice peste.

Pe data viitoare.

B recomanda - Lincoln, castigatori cu toate c-au pierdut, un ceai caritabil si puncte de suspensie

In tumultul cotidian m-am lasat pierdut saptamana aceasta asa ca sa-mi fie iertata intarzierea. Am cazut putin cu nasul printre filme cu personalitati puternice, m-am scaldat in lapovita si ninsoare pe drumurile laturalnice ale Ploiestiului si Bucurestiului si am primit complimente neasteptate de la oameni pe care i-am intalnit pentru prima oara.
E sambata si pe frigul de afara ce e mai recomandabil decat sa te cuibaresti sub paturi cu o cana de ceai fierbinte si sa vizionezi un film bun.

Astazi va propun un film care se afla in fruntea topului nominalizarilor la premiile Oscar cu nici mai mult nici mai putin de 12 sanse la ravnitul trofeu, "Lincoln". Steven Spielberg a conceput un film sincer, care urmeaza cat mai exact istoria, despre al doilea mandat al lui Abraham Lincoln si lupta sa pentru abolirea sclaviei. Un fascinant concurs de retorica si strategie, Filmul surprinde unul dintre cele mai importante momente din istoria Statelor Unite ale Americii. Daniel Day Lewis joaca inteligent si profund, el fiind nominalizat la Oscar pentru cel mai bun actor intr-un rol principal. Alaturi de el mai apar si Sally Field, David Strathairn, Joseph Gordon-Levitt si Tommy Lee Jones. Mai jos aveti trailer-ul.



La capitolul muzica am doua recomandari, doua nume care, urmarind ultimele sezoane din The Voice US si X Factor US, sigur v-au ramas intiparite in memorie: Amanda Brown si Carly Rose Sonenclar.

Amanda a participat in sezonul 3 al show-ului american The Voice, in echipa lui Adam Levine si cu toate ca nu a trecut de semifinale, prezenta ei nu a ramas neobservata. Cu o experienta de backing-vocals pentru artisti ca Justin Timberlake, Lenny Kravitz, Gwen Stefani, Jennifer Hudson si Alicia Keys, Amanda poate deveni urmatorul "big thing" in industria muzicala. In prezent inregistreaza albumul de debut iar interpretarea piesei "Dream On" (Aerosmith) din cadrul The Voice a fost una de-a dreptul memorabila.
 

In sezonul 2 al show-ului X Factor US, Britney Spears a fost unul dintre membrii juriului, acompaniata de mii de blituri, tipete isterice ale failor si mult tam-tam, cu toate ca mi s-a parut venita total de pe alta planeta, nu intr-un mod prea bun, parerea mea. Oricum, in finala concurenta din echipa ei, tanara in varsta de 13 ani, Carly Rose Sonenclar a fost la doar un pas de a castiga contractul de 5 milioane de dolari cu Universal. Carly a impresionat inca de la preselectii unde a interpretat piesa "Feelin' Good" si a castigat porecla de "little diva". O voce foarte buna , un timbru unic si un control parca inuman, invelite in carisma si gratie, de fiecare data cand era pe scena Carly m-a facut sa ma ridic in picioare din fata calculatorului si s-o aplaud. Una dintre cele mai bune interpretari ale sale, poate chiar cea mai buna este "Over the Rainbow".
 

Spuneam mai devreme de ceaiuri fierbinti, stat acasa si uitat la filme, ei bine pentru cei care vor sa se aventureze prin frigul de afara as putea sa le recomand sa-si bea ceaiul la Mercy Charity Boutique. Acesta este, dupa cum scrie pe pagina oficiala de Facebook: "primul concept store caritabil din Romania: un spatiu limitat de cativa pereti prietenosi catre un infinit de fapte bune".
Ideea a aparut undeva in 2011 dar din cauza lipsei de fonduri, proiectul a inceput ca un magazin caritabil ambulant unde erau organizate diferite evenimente si targuri caritabile cu artisti precum: Maria Raducanu, Irina Sarbu, Luiza Zan, Suie Paparude, Gojira sau Loungerie II. Sumele stranse de catre Merci Charity Boutique sunt donate Fundatiei Mereu Aproape, pentru a sprijini copiii grav bolnavi, in cadrul Campaniei „Vreau sa ajut!”.
Deci ce va ramane de facut este sa mergeti pe Strada Smardan numarul 13,la etajul 1, deasupra French Bakery si sa va bucurati de aroma de ceai preferata, facand astfel si o fapta buna.

In urmatoarele randuri vreau sa va vorbesc despre punctele de suspensie. Da, ati citit bine, acele puncte de suspensie care in copilarie insemnau visare, contemplare, inventivitate si care treptat au fost inlocuite de un punct singur si stingher, apasat pe hartie la finalul majoritatii propozitiilor, un punct care reprezinta ceva sigur, concis, clar. Lumea nu mai apreciaza un sfarsit deschis, lasat liber interpretarii, punctele de suspensie care dupa parerea ei tind sa confuzeze cititorul - eu sunt de parere ca , din contra, stimuleaza imaginatia si creativitatea. - Lumea vrea un punct, dupa parerea mea de prea multe ori e sinonim cu "mura-n gura". Daca sunteti genul de oameni care apreciaza visarea, finalurile de carti deschise si punctele de suspensie, va invit sa cititi pe larg articolul Sabinei Balan - "A scrie..." publicat pe LiterNet.ro.

Sfatul lui B: "Viata are mai multe modalitati de a testa vointa unei persoane, fie dand-i totul dintr-o data, fie prin neavand nimic."

P.s.: Daca ati pierdut una dintre primele doua editii ale rubricii B recomanda, le puteti gasi pe prima AICI si pe a 2-a AICI!!

B recomanda - razbunare, electro-jazz si design vestimentar de Sapanta

"Ploua,ploua,ploua
vreme de betie
si s-asculti pustiul
ce melancolie..."

Oameni buni, dupa cum spunea o prietena de-a mea: "iarna nu mai are nici un farmec odata ce luna decembrioe a trecut". Nu ne lasam intristati de vremea de plumb de afara si nici de mocirla in care ne impleticim pe strazi si ne concentram pe lucruri pozitive cum ar fi un film bun, o colectie de haine de inspiratie folclorica sau o trupa cu un sound nou si bun de ascultat. Toate astea si inca ceva in editia de astazi a rubricii B recomanda. Enjoy!

In timp ce westernul sangeros si plin de replici rasiste "Django Unchained" este difuzat in toata Europa, Asia si America de Sud, ultimele incasari ale ultimului film al lui Tarantino in SUA arata ca acesta l-a intrecut deja pe "Inglourious Basterds" si a devenit filmul care a adus cel mai mare profit pana la ora actuala regizorului in State. Criticii de film au afirmat ca "Django" este cel mai bun si mai nebun film al lui Tarantino de la "Pulp Fiction" incoace iar prima ora este extraordinar de amuzanta. Din pacate nu se poate spune acelasi lucru si despre a doua. 

Primele scene sunt captivante si inventive. Christoph Waltz si Jamie Foxx sunt carismatici, fermecatori, replicile lor fiind adevarate gloante. Leonardo DiCaprio este genial si dement, inspirandu-se parca din unele roluri ale lui Johnny Depp, iar Samuel L. Jackson interpreteaza unul dintre cele mai bune roluri in calitate de adversar al lui Django. Nu acelasi lucru se poate spune si despre cea de-a 2-a parte a filmului in care parca Tarantino s-a lasat pe spate, relaxat si s-a multumit doar cu multa violenta si un final exloziv. Oricum daca iti plac filmele ironice, violente si in special daca ti-a placut "Kill Bill" (mie unul foarte mult) atunci cu siguranta iti va placea si "Django". Mai jos aveti trailer-ul.

In caz ca filmele nu sunt exact pasiunea numarul unu iar muzica va atrage mai mult, va recomand o trupa alcatuita din 4 dj francezi care se numeste C2C. Cei patru au castigat de patru ori Campionatul Mondial de DJ pentru echipe in perioada 2003-2006. Anul trecut au lansat primul lor album intitulat "Tetr4" pe care se imbina , intr-un mix delicios jazz-ul , blues-ul , soul-ul , sunetele electro si hip hop-ul. Pe mine m-au cucerit de la prima ascultare cu piesa "Happy" iar aseara am descoperit ca o alta piesa de-a lor si anume "Down the Road" este folosita in campania de promovare a unei companii de automobile. Va las cu videoclipul piesei "Happy" in care dansul e un spirit ce poseda sufletele tuturor.

Cu siguranta pe frigul asta trebuie sa ne bucuram de caldura unui ambient placut si gustul delicat al unei cine , de ce nu, frantuzesti. Astazi va prezint BON Restaurant, situat pe Str. Smardan Nr. 33. "De pe malurile Senei, direct in inima Bucurestiului, de pe culmile Mont Blancului, pe strazile orasului - BON, cel mai nou boutique culinar - Bistro francez in Centrul Vechi" astfel isi prezinta cartea de vizita restaurantul de astazi.
In meniul pus la dispozitia noastra  de Consultant Chef, Breuil Frederic, intalnim foie-gras cu trufe negre, branzeturi, tartar cu somon si alte preparate fine specifice bucatariei frantuzesti.
Restaurantul a fost proiectat si amenajat de arhitectul Cristian Corvin, iar designul original este redat prin folosirea a 300 de usi , aduse din Transilvania (Sighisoara), Ungaria si Austria. De asemenea "oyster barul" are un aspect deosebit de placut, aici avand loc degustari de vinuri si sampanie.

N-am scris niciodata despre moda, insa pentru toate e un inceput, nu? Astazi mi-a atras atentia o colectie de haine pentru jumatatile noastre feminine, iar ceea ce m-a surprins de fapt a fost ideea din spatele ei. Inspiratia poate fi gasita oriunde, astfel de aceasta data , cimitirul Sapanta cu ale sale povesi vesele, a constituit motivul principal al unei colectii fashion de actualitate.
Designerul Lana s-a jucat textil cu grafica Cimitirului Sapanta si cu filosofia optimist-absurda a acestuia si astfel au reiesit rochii ,jachete , colanti si genti-plic ce pot fi combinate intre ele cu usurinta.  Hainele sunt imprimate digital si pot fi cumparate de pe site-ul MOJA. Croielile amintesc de linia portului traditional, biografiile unor oameni neinsufletiti devin un motiv hedonist de "carpe diem" pentru iubitoarele de moda din ziua de azi iar  LANA multumeste modelelor involuntare: Anuta lui Nofor, Turda Ion Ciorbu, Stan Ileana si Stan Marie, precum si celorlalți locuitori ai Cimitirului din Sapanța, pentru vietile lor exemplare!

Sfatul lui B: "Doar un prost se impiedica de ceea ce a lasat in spatele lui."

In speranta ca si astazi ati aflat cate ceva nou , va astept si saptamana viitoare la o noua editie in care vom vorbi , pe langa filme ,muzica si noi locuri de iesit, despre importata semnelor de punctuatie. O seara faina tuturor.

P.s.: Daca ati pierdut prima editie a rubricii B recomanda, o puteti gasi AICI!!

B recomanda - sfarsitul lumii, rate ucigase si fericire

Tot surfand netul asta mare si tot primind o gramada de invitatii ba la diverse evenimente , ba la expozitii , recomandari de cafenele, restaurante si baruri, ba chiar filme si carti, m-am gandit sa pun pe "foaia" blogului cateva dintre ele, cele pe care le consider eu demne de vizitat/vazut. Astfel pot sa spun ca s-a nascut rubrica asta mica. intitulata: B recomanda.

Daca iti plac comediile si ti-a trecut prin cap macar o data ca lumea s-ar fi putut sfarsi pe 21 decembrie anul trecut, atunci cu siguranta vei savura fiecare moment din "This is The End". In timpul unei petreceri gazduite de actorul James Franco, Seth Rogen, Jay Baruchel si alte "celebritati" sunt pusi fara in fata cu nimeni alta decat apocalipsa. Imagineaza-ti o gramada de actori de comedie in situatii care mai de care mai hilare si astfel rezulta o comedie siropoasa, imprevizibila si demna de asteptat pana in iunie cand va exploda pe ecranele tuturor cinematografelor din lume. Din distributie mai fac parte si Emma Watson, Paul Rudd, Jonah Hill si altii. Mai jos aveti trailer-ul.



Olandezii Paul Baumer si Maarten Hoogstraten formeaza duo-ul electro dance Bingo Players. Dupa ce in 2010 si-au format propria casa de discuri, Hysteria, au lansat single-ul "Cry (Just a Little)" . Acesta foloseste un sample din melodia "Piano in The Dark" a Brendei Russell si va poate suna familiar avand in vedere ca a fost folosit si de Flo Rida in single-ul sau "I Cry". Dar nu asta vroiam sa evidentiez astazi ci sa aduc in prim-plan melodia "Rattle" sau mai bine zis videoclipul versiunii realizate de cei doi dj alaturi de East Far Movement, "Get Up". O banda de rate ii vine de hac unor gangsteri de cartier. Trebuie sa-l vedeti ca sa va convingeti ca nu e bine sa va puneti rau cu niste rate, iar sfarsitul e...de-a dreptul freakish.



Avand in vedere ca vremea nu tine cu noi, ceata asta brr, simt nevoia de un ceai aromat intr-un cadru boem. Perfect pentru asta este Acuarela - bistro de arte aflata in cadrul Galeriei Imbold pe strada Polona nr.40.

Acesta este un spatiu in care arta si socializarea se impletesc de minune, iar asta pot spune doar uitandu-ma la pozele realizate de cei de la metropotam in cadrul galeriei si al bistroului.

Camarute cu pereti din caramida, lustre in forma de galeti, canapele comode si mese-tambur, acestea sunt doar cateva elemente ce compun atmosfera de poveste din cadrul locatiei.
Acuarela nu este inca un spatiu inaugurat, aceasta se va intampla pe 31 ianuarie cand incepand cu ora 20 va avea loc vernisajul "Materie si spirit" a lui Misha Diaconu, insa pana atunci va puteti delecta cu exponatele galeriei. Enjoy!

Despre fericire au fost scrise mii de pagini, astazi am dat peste un articol care zice clar "Prefa-te pana-ti iese". "Studiile mai vechi au arătat că acţiunile şi stările noastre se generează reciproc. De exemplu, noi zâmbim când suntem fericiţi, dar unele cercetări au arătat că cei care se prefac că-s fericiţi zâmbind mereu se simt într-adevăr mai fericiţi." . Ce ziceti de lucrul asta? In uraganul nebuniei din zilele noastre, cred ca nici nu trebuie sa ne caznim mult pentru ca ne-am obisnuit deja sa purtam masti. Cateodata masca fericirii e purtata atat de bine incat se contopeste cu realitatea si astfel devii cu adevarat fericit, cel putin cam la aceeasi concluzie au ajuns si cercetatorii americani. Sa incepem sa zambim, zic. Articolul il gasiti aici,pe pagina celor de Vice.

Sfatul lui B "Spune adevarul chiar daca vocea iti tremura".

In speranta ca veti reveni si maine pentru o bucata de noutate ma gandesc sa va prezint o trupa electro-urban care suna foarte, foarte bine. O zi faina tuturor.

P.s.: poate vrei sa asculti ultimul album semnat Bruno Mars. Despre el poti gasi mai multe AICI!!!

Poate asculti si tu: Bruno Mars - Unorthodox Jukebox

Bruno Mars este extrem de talentat. Stim asta din momentul in care a aparut pe neasteptate cantand refrenul cantecului "Nothing on you" (B.o.B.) si am inteles cat de versatil poate fi, dovada sta albumul sau de debut "Doo-Wops & Hooligans" (2010). De asemenea stim si unele lucruri caruia lui Mars ii plac: palariile (fedora), maimutele, muzica lui Sting si onomatopeele aruncate ocazional, pentru a numi doar cateva. Dar oare stim cu adevarat cine este Bruno Mars, ca performer,compozitor si persoana? In pofida accesibilitatii muzicii sale, Mars nu s-a impus ca o forta muzicala si o personalitate puternica care sa se vada prin muzica sa precum au facut-o artisti ca Rihanna, Eminem si Lady Gaga. Mars fredoneaza cantece de dragoste si balade nostalgice, de multe ori in mod spectaculos, dar este asta de ajuns ca sa-l faca o dulce si de durata prezenta pe scena muzicii pop?

Cantaretul in varsta de 27 de ani, nascut in exoticul Hawaii incearca sa raspunda la aceasta intrebare pe "Unorthodox Jukebox", cel de-al doilea album asteptat cu entuziasm de fani si critici deopotriva. Pe noul material discografic reuseste sa amestece alegerile stilistice mai sigure cu ideile relativ indraznete. Primul single "Locked Out of Heaven" a atins pozitia fruntasa a celebrului Billboard Hot 100. Sa vedem ce alte surprize ascunde albumul.

 1. Young Girls - Bruno deschide cel de-al doilea album cu un aranjament elegant si versuri despre recunoasterea pacatului in timp ce se complace in el. Modul in care versurile sunt scrise si vibe-ul dat de backing vocals ne duc cu gandul la albumul de debut, insa Mars si The Smeezingtons exploreaza in continuare seriozitatea umbrita din "It Will Rain".
Mai jos puteti urmari interpretarea live a piesei din cadrul show-ului Victoria's Secret. Pentru mine se potrivesc per-fect!



 2. Locked Out Of Heaven - Unii spun ca "maimutareste" stilul formatiei The Police insa nu asta conteaza. "Locked Out Of Heaven" este cel mai bun single al lui Mars pana in prezent, cantautorul geme despre desfranare pe o linie melodica asezonata cu sunete stridente de chitara si exclamatii ce intaresc interpretarea sa . Uneori, single-ul de debut al unui album este greu de gasit, alteori apare exact in fata ta si-ti ofera o imbratisare mare si confortabila.



 3. Gorilla - O piesa ambitioasa si care inunda timpanele ascultatorilor cu gemete si versuri ce starnesc fantezii sexuale. Versuri presum "You and me, baby, making love like gorillas!" n-au cum sa nu-ti ramana in cap. Ritmul tobelor si pianul pe refren te coplesesc frumos. Personal o consider o piesa pasionala numai buna de dat pe spate persoana dorita.

 

 4. Treasure - Folosind un ritm care ne aminteste de visatorul single "If I Ever Feel Better" (Phoenix) Mars & co. sunt toti un zambet in timp ce livreaza un vartej de disco-pop. Unii poate vor simti ca "Treasure" , cu armoniile sale extraordinare, refrenul clasic ce te prinde din prima si nuantele sexuale viclene , descrie starea muzicala care-l face pe Mars sa fie cel mai fericit.

 

 5. Moonshine - Cu o haina retro clara si decorat cu sunete sintetizate "Moonshine" ne ofera versuri simple precum "Take us to that special place/That place we went the last time, the last time". Chiar si atunci cand Mars, The Smeezingtons si compozitorii invitati - Mark Ronson si Andrew Wyatt - nu mai au asari de scos din maneca in materie de versuri, productia este bine pusa la punct incat ascultatorul nu-si poate dori decat inca o portie de "lumina a lunii".

 

 6. When I Was Your Man - In aceasta balada sensibila Mars are inima sfaramata. Vocea este acompaniata doar de pian iar versurile descriu o relatie ce a avut loc inainte ca Bruno sa cunoasca succesul. Este genul de cantec care in cadrul unui concert va face audienta sa-si legene brichetele aprinse in aer. Desi nu este o balada puternica precum cele ale Aliciei Keys, "When I Was Your Man" ii permite intr-un mod istet lui Mars sa-si dea palaria jos si sa-si deschida sufletul indurerat in fata ascultatorilor.



7. Natalie - Batai din palme, percutie si murmur, din astea e alcatuit inceputul melodiei total opuse precedentei. Descoperim un Bruno Mars razvratit si iritat din cauza unei "gold-digging bitch". Detaliile agile de productie - diferite sunete par sa apara instantaneu la fiecare semn de punctuatie - se acumuleaza culminand in eliminarea sigura a partenerei.



8. Show Me - E timpul sa ne indreptam catre insula nativa a artistului. O briza hawaiana pluteste prin acest cantec distractiv. Ramane la latitudinea fiecaruia daca e mai bun decat "Show me" al lui Usher insa piesa este buna pentru relaxare si visare. "It's gettin' freaky in this room, room, room!"



9. Money Make Her Smile - Mars si The Smeezingtons isi expun pe deplin calitatile lor de artisti pop in acest cantec, un amestec cremos de shimbari rapide de ritm, percutie care iti ia respiratia si sunete electronice care l-ar face gelos chiar si pe Will.I.Am. Dupa ce in cea mai mare parte a albumului a fost dusa o lupta grea de indepartare de la stilul albumului de debut, Mars & co. se aventureaza intr-un teritoriu necunoscut, isi asuma riscuri noi si...reusesc sa surprinda mai mult decat placut.

Funny fact: Intrebat despre inspiratia din spatele acestui cantec Mars a afirmat ca la un moment dat se afla intr-un club de striptease in Paris, cei de acolo l-au recunoscut si au pus melodia "Just the way you are" care este un cantec bun dar nu este unul tocmai potrivit pentru un astfel de club asa ca a scris cantecul de fata si a adaugat ca ar fi foarte mandru daca l-ar auzi pe acesta in cluburile de gen.

 

 10. If I Knew - "I wouldn't have done all the things that I have done/If I knew one day you'd come", Mars canta aceste versuri ca un dulce sarut de la revedere. Textura albumului de debut poate fi inca o data sesizata, de ce sa te uiti in urma dupa ce ai atins un nou varf cu melodia anterioara?



 11. Old & Crazy (feat Esperanza Spalding) - Aceasta piesa este un bonus track pe editia deluxe a albumului. Este o piesa cu influente jazz cantata de Mars impreuna cu Esperanza Spalding. Aceasta este prima cantareata de jazz care a castigat premiul Grammy pentru cel mai bun artist nou in 2011 la varsta de 27 de ani. O piesa jucausa , dupa parerea mea, de umplutura.



Per total este un album care mie personal imi place. Melodii precum "Young Girls", "Money Make Her Smile", "Natalie" si "Gorilla" le am pe repeat de ceva timp incoace. Baladele cu aer dramatic, pasiunea din spatele unor versuri si chiar a unor onomatopee sfasietoare, sound-ul inovator si imaginea creata in jurul numelui lui Bruno Mars ma determina sa afirm ca directia spre care se indreapta este una promitatoare, plina de surprize cu adevarat placute. Ii acord un 8/10.

Tu ce parere ai?

Poate te-ar interesa si Frank Ocean - channel Orange sau No Doubt - Push and Shove.