24.05.2014

Cronicile Kefaloniene - ep.10: Plaja Petani

      Toamna aduce cu ea in Grecia o liniste bine venita dupa agitatia verii Nu spun ca gata, pleaca toti si ramanem noi linistiti insa simti in aer cum atmosfera se calmeaza. Dupa un sezon cel putin genial, presarat cu atatea aventuri si locuri noi, despre care puteti citi in capitolele anterioare, a venit si timpul despartirii. Le-am spus la revedere Paulinei si Marysei, fetele se intorc in Polonia pentru ultimul an de facultate, Paulina in Cracovia si Marysia pleaca pentru un semestru in Turcia cu Erasmus. In locul lor, pentru ultimele doua saptamani jumate din sezon, a venit o noua tipa, Asia, poloneza si ea. Dupa 6 luni petrecute in Corfu intr-un hotel foarte mare, trecerea la atmosfera familiala a micului hotel in care lucram este pentru ea surprinzatoare, insa e o fata descurcareata si se acomodeaza rapid. In prima zi libera de cand a sosit, impreuna si cu Rinata, urcam in masina si pornim la drum catre o noua destinatie: plaja Petani.


     Aflata tot pe partea vestica a insulei, undeva intre Platia Ammos si Myrthos, plaja Petani este cea mai populata dintre cele mentionate. Lasand la o parte drumul cel putin interesant care duce la ea, privelistea este extraordinara: apa turcoaz, plaja intinsa, nisip fin, taverne si baruri. Revenind la drum, de ce spun ca este cel putin interesant? Ei bine, pentru ca urci printre munti si ai o priveliste spectaculara de la inaltime, doar ca mai apoi sa cobori in curbe una mai stramta ca alta. Va dau un exemplu in filmuletul de mai jos puteti vedea un cuplu care filmeaza din masina drumul de care v-am povestit.



     Imi aduc aminte prima data cand am vizitat plaja, in toiul unei nopti de august , pentru o petrecere numita "Full Moon Party". Nu stiu sigur daca a fost luna plina dar cu siguranta imi amintesc multimea de oameni veseli dansand pe plaja si pe stanci, unii se aruncau in apa iar altii socializau relaxati pe sezlonguri si hamace. Eram doar cu Rinata iar ea conducea deci avea interdictie la alcool. Da, da, buna asta! Sa-i interzici unei rusoaice alcoolul!! Dupa cateva whisky+suc de mere Rinata a mea, inota la 5 dimineata ca sa-si revina. Iar eu dupa vreo cateva cuba libre, hmm, de la 5 incolo le-am pierdut numarul, imi luasem foarte in serios rolul de prieten responsabil si ma impleticeam catre bar ca sa-i cumpar apa. Urcat in masina am adormit imediat lasand in urma strigatele Rinatei care imi tot spunea sa ma trezesc. La un moment dat m-am trezit insa mare mi-a fost mirarea sa vad ca sunt inca in masina, soarele era deja pe cer si in partea dreapta o manastire. Oare cum si ce si cand se intampla?! Rinata a mea trasese pe dreapta de oboseala si-si pusese alarma la 8 jumate. Un loc mai bun de tras un pui de somn dupa o noapte de betie nici ca se putea, langa manastire . Mereu ma apuca rasul cand imi aduc aminte. Zis si facut, ne-am trezit si am plecat catre hotel unde am avut parte de o zi, surprinzator, mai fresh ca niciodata.

 



     Revenind la povestea initiala, dupa cum va spuneam, este septembrie si ne indreptam catre plaja Petani. Oprim pentru cateva fotografii cu privelistea si cu ocazia asta va recomand un hotel bun, Petani Bay, amplasat exact in punctul cel mai inalt din care se vede plaja, punctul din care incepe coboratul printre curbele sinuoase. Ziua este fierbinte insa briza ne racoreste usor. In partea dreapta a plajei sunt amplasate cateva barci parasite si un bar linistit. Inspre mijloc cativa zeci de turisti se bucura de vacanta autumnala. Ne indreptam catre partea stanga unde plaja este doar a noastra. Fetele se pun la soare in timp ce eu ma aventurez pe stanci pentru a surprinde cateva cadre bune.





     In partea aceasta sunt valuri destul de puternice insa asta nu ne opreste sa intram in apa. Cativa oameni se plimba de-a lungul plajei in cautare de scoici si pietre in forme deosebite.




     Dupa cateva ore cand deja ne simtim pe de-a intregul incinsi, ne indreptam catre un chiosc unde ne racorim cu inghetata. Drumul de intoarcere este la fel de frumos, cativa nori rasfirati deasupra cerului Kefaloniei se reflecta in apele golfului dintre Argostoli si Lixouri.




      Se simte finalul in aer, cateva fire de nostalgie sunt deja presarate peste intreaga poveste, insa ea nu se opreste aici. In ultima saptamana din septembrie, impreuna cu Rinata, ne avantam intr-o ultima aventura. Traseul nostru: Kounopetra-Lixouri-Argostoli-Skala si inapoi, despre acesta aflati mai multe in urmatorul capitol.



Va urma.
B.

P.S.: Despre excursia in Zakynthos gasiti detalii in Capitolul 8 si Capitolul 9 , iar despre Lefkada in Capitolul 5.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu