Salutare tuturor. Ca orice poveste frumoasa care are un inceput si un cuprins extraordinare, trebuie sa gasim si un sfarsit pe masura. Vara e pe terminate si nu mai e mult pana cand ma voi desparti de hotelul care mi-a fost casa timp de aproape 4 luni. Pentru ultimul w-end din septembrie am zis sa ajung si in Skala. Aflata pe partea opusa Kounopetrei, Skala se mandreste cu plaje intinse si zeci de hoteluri care mai de care mai atractive. Planul este sa plec impreuna cu colega Rinata cu masina via Argostoli.
E sambata, in jurul orei 11, iar eu si Rinata ne oprim pentru un mic dejun tarziu in Lixouri. Odata omleta, toasturile si freshurile savurate, ne indreptam catre feribotul ce ne va duce in Argostoli. Vremea este frumoasa, briza putin mai puternica ca de obicei. Feribotul este plin de turisti, majoritatea olandezi, cativa chiar de la hotelul in care lucram. Cel mai mult imi place atunci cand merg cu feribotul in companiei Rinatei ca daca nu avem ceva special de spus, si credeti-ma ca de obicei nu ne mai tace gura, pur si simplu impartim castile si ascultam aceleasi melodii lasandu-ne privirile sa se piarda in albastrul marii. Vorbesc despre sentimentul acela de apropiere si intelegere, de comuniune. E ceva din ce in ce mai special in ziua de azi sa gasesti pe cineva care sa impartaseasca acelasi mod de gandire cu al tau. Astazi suntem norocosi si zarim si cativa delfini.
Ajunsi in Argostoli pornim catre mausoleul de care va spuneam cu cateva postari in urma. Rinata inca nu l-a vazut si n-ar vrea sa piarda ocazia. La intoarcere ne oprim langa apa, printre copaci. Ne cataram in incercarea de a face cateva fotografii. Nu au trecut mai mult de 2 ore de cand am luat micul dejun insa probabil din cauza aerului si al cataratului simtim nevoia sa mancam din nou. Asa ca tragem la o taverna langa mare si ne desfatam papilele gustative cu caracatita la gratar si calamari.
Drumul catre Skala este un mister total, cand credeam ca suntem pe strada care trebuie ne dam seama ca de fapt nu suntem. Fie nu sunt semne de circulatie, fie exista pe undeva insa sunt total ascunse de vegetatie sau mazgalite cu grafittiuri si colac peste pupaza nici tipenie de om la orizont, asa ca ne ratacim. La un moment dat dam peste o capela langa un stufaris care duce spre cateva apartamente private. Acolo un cuplu de germani ne indica drumul cel bun.
Ajungem langa o biserica cu arhitectura deosebita, inconjurata de palmieri. Oprim pentru cateva fotografii si ne cumparam inghetata, bere si dulciuri.
Pornim din nou la drum. S-a facut aproape ora 5 cand intram in Skala dupa un drum deloc usor, cu multe curbe, urcusuri si coborasuri. Trecem pe langa un restaurant in forma de corabie si pe langa un templu antic unde zambim realizand ca sunt doar cateva pietre. Pe partea dreapta exista diverse restaurante cu specificuri variate si hoteluri in care luminile incep sa se aprinda rand pe rand.
Oprim la intamplare intr-o parcare si dupa ce coboram printre cateva tufisuri ajungem pe o limba de plaja unde suntem singuri cuc. Ne intindem picioarele ascultand valurile spargandu-se lin la mal.
Seara a coborat peste Kefalonia si hotaram sa mergem intr-unul dintre hotelurile iesite in calea noastra pentru a manca ceva dulce. Regina Dell' Acqua Resort ne atrage atentia prin lumini si arhitectura, o locatie frumoasa, de 5 stele. Ne plimbam printre piscinele si aleile hotelului care se intinde pe mai multe nivele.
Desertul este delicios, servit cu finete langa piscina principala de unde poti zari marea si luna oglindindu-si imaginea in ea.
Lasam hotelul si luminile sale in urma. Pe drumul de intoarcere adorm putin si ma trezesc cand ajungem in Argostoli in incercarea de a mai cumpara cateva suveniruri insa oboseala de peste zi ne impinge catre hotel. E trecut de ora 11 asa ca nu mai prindem feribotul si trebuie sa ocolim intregul golf pentru a ajunge in Lixouri si mai apoi la hotel.
O zi linistita si placuta se incheie. Este si ultima zi libera pe care o am cu Rinata cu care m-am inteles intreaga vara ca si cum am fi fost frati. Nu stiu cum li se intampla altora insa noi ne intelegeam la unele faze doar din priviri, absolut minunat. O sa-mi fie dor de ea si de toti ceilalti oameni extraordinari pe care i-am intalnit vara aceasta.
Va urma
B.
P.S.: Descoperiti plajele minunate ale Kefaloniei: Petani, Platia Ammos, Myrthos si altele.
