10.04.2014

Cronicile Kefaloniene - ep.3.: Lixouri, Argostoli si Makri Gialos


     Fiecare vara petrecuta in Grecia e memorabila. Este ceva in aer cand in fiecare zi ai marea aproape si esti inconjurat de oameni frumosi. Atatea locuri cu privelisti extraordinare si atatea peripetii, entuziasm, prieteni noi, mancare buna si seri parca nesfarsite, toate fac deliciul oricarei experiente de neuitat.


     Si cum din orice experienta noua nu trebuie sa lipseasca aventura si neprevazutul, vara trecuta am descoperit autostopul. Ei bine, poveste amuzanta, m-am trezit pe insula asta mare si salbatica unde nu exista nici un mijloc de transport in comun, asa ca daca n-ai cum sa inchiriezi o masina sau nu vrei totusi sa cheltui toti banii pe taxiuri, inveti ca oamenii sunt foarte bine voitori si iti intind o mana de ajutor cand nu te astepti.
     Am fost norocos sa am in echipa trei fete avide dupa nou si aventura(Marysia,Paulina si Rinata), dintre care primele doua poloneze care mi-au dezvaluit arta autostopului. Ele, trecute prin calatorii pe distante mari prin Europa, doar cu ajutorul strainilor ingaduitori, aveau un as in maneca. Cand am auzit ca Paulina a plecat din Cracovia pana in Barcelona cu prietenul ei facand autostopul am ramas un pic cu o spranceana ridicata. Pentru ele, frumoase si tinere, era mult mai usor sa opreasca o masina, crede-ma, o data am incercat de unul singur fara succes pentru mai bine de o ora, asa ca daca venea vorba sa plec undeva cu autostopul, clar, trebuia sa le am prin preajma.
     Astfel intr-o zi insorita (cum altfel?!) am hotarat sa prindem o masina pana in satul Lixouri de unde aveam sa luam feribotul pana in Argostoli cu gandul de a ajunge pe plaja Makri Gialos. Zis si facut, nu ne-a luat mult timp pana cand o grecoaica cu doi copii ne-au saltat si am plecat.



 

     Ajunsi in Lixouri, aflat la 10 kilometri de hotel, le-am multumit in cea mai buna greaca pe care o stiam si am hotarat ca avem timp sa dam o tura prin piata principala si pe faleza pana cand ferry-ul avea sa soseasca. Satul este micut, viata lui invartindu-se in cea mai mare parte in jurul pietei principale. Aceasta e impanzita de terase si mici baruri printre care o gelaterie geniala, Iscream, unde am mancat poate cel mai bun cheesecake pana la ora actuala, taverne de la care poti cumpara un gyros to go la 2 euro, baruri pestrite cu bere Mythos rece, magazine care mai de care mai diversificate, farmacii, banci etc..




     De-a lungul zilei grecii in general cauta orice motiv pentru o pauza de cafea, Frappe-ul este sfant la ei. In orele amiezei majoritatea magazinelor sunt inchise, siesta e si ea sfanta bine inteles. Seara, cu precadere, in jurul ficusului falnic din mijlocul pietei se strang tineri si batrani deopotriva si isi petrec timpul in cafenele si terase. Insa noaptea barurile se umplu si fie ca asculta muzica greceasca sau ultimele hituri ale dj-ilor internationali, grecii pur si simplu nu se pot abtine sa nu iasa din case si sa-si intalneasca prietenii la un pahar. In promenadele mele prin tinuturile elene am observat ca majoritatea grecilor ies in baruri, terase si chiar cluburi ca sa socializeze in cea mai mare parte. Mult mai putini danseaza dar de cele mai multe ori cand o fac iubesc dansurile traditionale: Divaratikos, Zorba, Zeibekiko si altele. In ceea ce priveste Lixouri iti recomand o cuba libre in gradina semi acoperita a clubului Vintage intr-o atmosfera placuta si relaxanta sau, in caz ca picioarele te trag catre ringul de dans, o bere rece in Inside Club unde, fie ca este in timpul saptamanii sau in weekend, vei gasi oameni prezenti la distractie.



     Locul de unde luam feribotul este exact peste strada de piata principala. In jumatate de ora ajungem in Argostoli. Pretul biletului este de 2,50e, daca-mi amintesc bine, iar calatoria este placuta , briza racorindu-ne de zapuseala deja ridicata in toiul zilei. Pe ferry Marysia si Paulina, s-au intalnit cu soferul unui autocar care facea transfer de turisti de la aeroport la diferite hoteluri si inapoi. Fetele trebuiau o data pe saptamana sa faca pe ghidele cu turistii polonezi din hotelul in care lucram si astfel se imprietenisera cu respectivul. Norocul nostru ca nici nu am coborat bine de pe ferry ca si ne-am urcat in autocarul care ne-a dus pana la destinatia noastra.




     Aflata in regiunea Lassi, nu foarte departe de Argostoli, plaja Makri Gialos este impartita in doua , o plaja mai retrasa inspre dreapta si una plina de oameni frumosi, sporturi nautice si sezlonguri colorate in stanga. Numita dupa barul care se afla in mijlocul sau,Costa Costa, plaja este intesata de tineri care joaca volei sau tenis, altii care inoata sau se plimba cu skijetul , oameni mai in varsta care se relaxeaza si familii care construiesc castele de nisip. Pentru noi, avand in vedere zona foarte linistita in care locuiam si anume Kounopetra - in sudul peninsulei vestice a Kefaloniei, ceea ce vedeam era de necrezut.

 



     Ce putea sa fie mai bine decat o zi sub soarele Greciei cu un Mythos rece in mana, ochelarii de soare pe nas si bossa nova in urechi, inconjurati de frumusete si armonie?! Orele au trecut atat de repede si noi nu voiam sa ne induram sa plecam. (Pe plaja asta am tot revenit de-a lungul verii. Imi aduc aminte ca aici mi-am petrecut si ultima zi din vara, 31 august. N-o sa uit apusul zilei aceleia.)


     Intr-un final ne-am urnit din loc si am continuat alene sa ne plimbam  pana am ajuns la magazinele de suveniruri insirate de o parte si de alta a strazii principale. Dupa minute prelungite de ales magneti, borcane cu miere, sticle de ulei de masline si calendare cu peisaje grecesti, ne gandim ca mai avem timp sa ajungem si in Argostoli sa exploram putin orasul. Zis si facut, insa cum sa ajungem acolo fara sa cheltuim bani pe taxi?! Da, ai ghicit: autostop. Asteptam putin pe marginea drumului, ne indesam bine suvenirurile sub prosoapele de plaja, trec cateva masini si opreste chiar un taxi. Paulina determinata se indreapta catre el si-i spune taximetristului unde vrem sa ajungem. El ii cere 5 euro. Ea ii spune ca suntem studenti si n-avem bani. El zice 4 euro. Ea il refuza iritata si da sa plece cand el o striga spunandu-i ca e ok, "-Hai,fie!!". Buna targuiala pe poloneza asta blondina. Astfel ajungem in oras.





     In afara de faleza pe care am admirat-o cu ocazia scurtei opriri ca parte din excursia in jurul insulei in urma cu doua saptamani, nu prea stiam nimic despre oras. Aflasem ca poti zari testoasele in port insa sincer nu ma incalzea cu nimic informatia asta, cel putin nu acum. Nu stiu cum esti tu insa eu, de obicei, in excursiile intreprinse prin Rodos sau Creta planuiam fiecare pas in amanunt insa odata cu trecerea timpului am decis din ce in ce mai mult sa ma las surprins de  neprevazut si sa iau locul in care ma aflam la pas, sa las orasul sa -si dezvaluie usor, usor paginile precum o carte buna.  Astfel am pornit aievea pe stradutele orasului port.



     Am mers prin piete largi si am trecut pe langa localuri care incepeau sa-si aprinda luminile, am mancat portocale intr-un parc iar fetele au probat margele si bratari de la artizanii locali. Am facut fotografii sute si intr-un final ne-am indreptat catre port cu gandul de a reveni aici. Si crede-ma ca am revenit de multe ori atat in timpul zilei dar mai ales in timpul noptii si am descoperit ca aici viata e mult mai agitata decat pe partea cealalta a golfului. Pe ferry am prins un apus cald si frumos si ne-am trezit cu seara inconjurandu-ne in Lixouri. Fetele au prins o masina care ne-a dus pana intr-un sat la 3 km distanta de hotel, unde dupa nici 5 minute o alta masina s-a oferit sa ne duca pana "acasa". Localnicii si turistii deopotriva sunt generosi si bine voitori.



     Aceasta a fost prima aventura cu autostopul dar nici pe departe ultima. Au urmat multe altele printre care un circuit destul de lung tocmai pana in nordul insulei, in Fiskardo, apoi in Lefkada si inapoi, o zi in care eu si Marysia am schimbat 8 masini si 2 barci, ne-am facut prieteni noi si am vazut una dintre cele mai frumoase plaje de pe insula vecina de la nord, insa despre toate acestea si incredibila Lefkada, intr-un episod viitor.


     Daca vrei sa vezi cat de frumoase sunt culorile apei de pe plaja Myrtos intra AICI!!!

     Iar daca esti curios sa vezi Acropolele la apus si prima impresie asupra Kefaloniei arunca un ochi pe postarea ASTA!!!


Va urma


Beldi

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu