06.02.2011

Recomand - film - All good things (2010)

O poveste plina de suspans construita pe baza unei iubiri pasionale intre doi tineri ce provin din clase sociale opuse,care se transforma intr-un serial de obsesii si crime.
Filmul nu este o enigma greu de descifrat, dar ceea ce il face interesant de urmarit este faptul ca e bazat pe un caz real, Andrew Jerecki reusind sa aduca in prim plan fina linie intre dragoste si obsesie.
Cazul este unul aparent socant si totusi ,atat de intalnit. Actiunea se desfasoara în New York, Texas şi Los Angeles între anii 1971-2003.



David Marks este un tânăr bogat al cărui tată conduce o afacere imobiliară. Se îndrăgosteşte de Katie McCartthy, o frumoasă studentă la medicină şi în ciuda voinţei tatălui său se mută împreună cu Katie departe de metropola si afacerile familiei . Se căsătoresc şi după un timp, Katie observă comportamentul ciudat al soţului său, însă află că acesta este pus pe seama sinuciderii mamei sale şi că a avut probleme încă din copilărie, de când s-a întâmplat tragicul accident.

Sub presiunile tatălui, David intra in afacerea familiei iar Katie hotărăşte să-şi continue studiile medicale. Nu mai este la fel de legată de soţul său, fapt care îl enervează teribil pe David. Katie a reuşit să se detaşeze de sentimentele intense pe care le avea faţă de acesta din momentul în care a fost nevoită să facă un avort şi de când a observat că David nu mai este la fel de atent cu ea ca înainte. Prima scenă de violenţă a avut loc chiar de faţă cu rudele şi prietenii lui Katie, atunci când aceasta nu a vrut să meargă devreme acasa cu soţul său. A fost momentul în care s-a declanşat obsesia pentru ea şi implicit au urmat din ce în ce mai multe scene violente.

Uciderea câinelui pe care îl aveau, dispariţia lui Katie, deghizarea într-o femeie, moartea celei mai bune prietene a lui David – sunt câteva dintre incidentele care îl incriminează pe acesta. După 20 de ani de la dispariţia lui Katie, cazul se redeschide însă…rămâne nesoluţionat.

Ryan Gosling afirma ca intotdeauna relationeaza cu personajele interpretate,acestea fiind diferite parti din identitatea lui, in cazul acesta ne arata fata unui om nesanatos mintal si isi joaca rolul foarte convingator. Personal nu am vazut o chimie extraordinara intre actorii principali, probabil deoarece Kristen Dunst nu este nici pe departe genul meu de actrita preferata.

Un film bun de vizionat vineri seara. Coloana sonora mi-a atras atentia intr-un mod placut,reusind sa-mi mentina starea de neliniste pe tot parcursul filmului, personal fiind un fan al genului. Ii acord nota 8/10.

04.02.2011

seara de iulie

sunt departe.
opreste muzica. inchide portierele. lasa masina sa zaca in spatele nostru....si ia-ma de mana; zambeste-mi. e aproape seara si e cald. imi ridic capul catre cer si inchid ochii. imi las bratele sa atarne usor pe langa si inspir...o gura mare,o gura nesatula de aer de tara. ma simt usor. iar tu ma iei de mana si ma tragi dupa tine. alergand prin iarba mare ma arunc in spinarea ta si ma simt aproape mic. ieri aveam 10 ani. ieri alergam cu soarele pe fata si vantul in par. ieri culegeam zmeura pe dealuri si alergam prin porumb. sunt 100 de motive pentru care m-as intoarce ieri. stii ca te-as iubi pana as muri. mereu mi-e dor de tine. mereu....mereu...
hai sa simtim iarba. mmm..pamantul e moale,sub caldura de peste zi. culorile se intrepatrund in cer,incet. dealurile tremura inspre orizont. murmura garla la picioarele noastre. iar apa trece usor peste cer...peste culori...racorindu-le. iti amintesti cand ti-am spus ca voi avea rabdare? si sunt atat de fericit ca atunci e in sfarsit acum..si acum e pentru seara asta,intotdeauna. stau cu capul intors spre tine si cu varful degetelor iti ating varful degetelor. daca ai fi o casa as locui in tine,toate zilele mele.
cate doua,cate trei...sfioase apar stelele. si miezul cerului ni se arata cate putin cate putin ca o harta catre maine. daca as fi in intuneric m-ai conduce inspre lumina. aici cerul e mai aproape. intinde mana si ai sa vezi ca poti strange cateva ganduri dintr-o stea. eu vreau sa incerc. imi ridic usor mana si imi doresc sa ajung sus,langa ele...sa le mangai cu degetele...sa le cuprind doar putin...sa le strang usor..sa curga un pic de praf peste umbrele de pe dealuri,sa le contureze formele...sa le straluceasca. piesa cu piesa,asa se imbina totul. sarut cu sarut,asa se scurg din mine,pe rand,pe rand.
zambetul asta il stii. brusc ma ridic. vreau sa imprasti lumina lunii din garla; s-o arunc pe pietre imprejur,pe iarba...pe tine....sa te ud cu lumina de luna de iulie. diamante? atatea cantece si filme despre pretioasele diamante. n-avem bani dar avem acum toate diamantele din luna. zboara peste noi,se aseaza pe noi,intra in noi...sunt noi. si noaptea e aprinsa. strange-ma la pieptul tau si imparte-ti pretioasele diamante cu mine. pune-mi-le unde le sta cel mai bine. pune-le pe buzele mele. am sa le sorb insetat. toropeala de peste zi m-a uscat. si parul tau e de abanos si pielea fina...
se face tarziu si-ar trebui sa ne intoarcem dar gandul la jungla de beton imi fura din stralucire. a aparut dintr-o data si e atat de ascutit. ma taie fara mila. vad mainile noastre desfacandu-se. vad colturile gurilor coborand. simt priviri mai reci. te pierd acolo. ma pierd acolo. si diamantele lunii devin negre si grele pe obrajii mei...curgand catre un zambet apus...rapus...scurs. linia dintre noi e mai bine conturata de muzica...e mai tare...scrasnetul pietrisului sub roti...e in ceata...tabloul unui sat prafuit in spatele nostru.
mai lasa-ma sa-mi ridic privirea o data inainte sa plecam. cerul e mai aproape aici,ti-am mai spus. un ultim suras stirb,un fluturat de gene,nostalgicc :va multumesc,stelelor.