Pentru ascultatorul de rand, obisnuit cu pop-ul comercial ce poate fi auzit la orice post de radio sau tv zilnic, nu e o ascultare usor de digerat. Mixul de RnB si electro, sunete ascutite, beat-uri tari si melodii aritmice creeaza o aura de mister asupra artistei si te transpune intr-un univers futuristic.
Cand vine vorbe de imagine, FKA Twigs stie un lucru sau doua despre crearea acesteia. Fiecare cantec lansat pana acum, vezi cele doua EP-uri precedente debutului, este acompaniat de un videoclip. Tot ceea ce acestora le lipseste la capitolul poveste, scenografie sau orice altceva, compenseaza prin abilitatea de a te atrage, de a te invalui si a te tine prins intrebandu-te cine, mai exact, este acest personaj.
Tahliah si-a inceput cariera in industria muzicala ca backup dancer in videoclipuri, ceea ce intr-un fel, i-a oferit o anumita faima, dar nu pentru ceea ce era ea cu adevarat ci mai degraba ca fiind "acea fata" din videoclipul X sau Y. In situatiile in care era recunoscuta pe strada pentru asta obisnuia sa minta si sa spuna ca nu este ea, ca doar seamana cu respectiva persoana. Si astfel, dupa cum spunea chiar ea insasi, a invatat sa minta: "No, that's not me. No, I get that a lot."
Referitor la aceasta situatie, pe albumul de debut exista melodia "Video Girl" care este de fapt unul dintre cele mai directe cantece: "Is she the girl that's from the video?/ You lie and you lie and you lie." Si toate artificiile au devenit un mod de a scoate adevarul dintr-o minciuna deoarece pana la urma ce altceva este muzica ei, ce sunt videoclipurile ei daca nu un mod elaborat de a spune: "No, I'm not that girl from the video. This is who I am"?
FKA Twigs nu este o textiera stralucita, cel putin nu inca. Unele dintre rimele ei pica greoi ca si cand ar bajbai prin intuneric dupa ele si le-ar prinde pe cele mai apropiate: "If the flame gets blown out and you shine/ I will know that you cannot be mine"; dar atunci cand pune punctul pe i, prinde exact esenta unui lucru. The Weeknd si-ar dori sa faca depravarea sa sune atat de sfasietoare cum o face ea in "Two Weeks": "Higher than a motherfucker", "I can fuck you better than her." In plus Twigs are un lucru special, numai al ei, care ii face fanteziile intortocheate sa sune si mai tentant.
Daca "Two Weeks" reprezinta centrul senzualitatii albumului, "Pendulum" este epicentrul suferintei cu aerul sau sfasietor: "So lonely trying to be yours." Din punct de vedere al versurilor, cantecul o gaseste pe FKA Twigs in cel mai sincer si clar moment al sau. Ritmul e construit pe ceea ce seamana cu sunetele unei rulete care se invarte iar si iar spalata in sunetele sintetizatoarelor.
La inceputul cantecului canta: "Lately I'm not so present now" iar versul tinteste direct esenta identitatii sale. Pana la urma vorbim despre o artista al carui nume sugereaza o desincronizare. "FKA" este abrevierea pentru "Formerly Known As". (Anterior Cunoscuta Ca), (nu) multumita avocatilor unui alt artist numit Twigs. Acel FKA este un mod de a masca marele semn de intrebare. Anterior cunoscuta ca, ok, insa cine este ea acum? Este inca "acea fata" din videoclipul X?
"I can't recognize me," canta in incheierea lui "Video Girl", insa pentru noi toti ceilalti, prin albumul LP1, e propulsata direct in centrul atentiei si este greu sa o pierdem din vedere.
Revista Time i-a acordat albumului o recenzie pozitiva spunand ca FKA Twigs "a facut acea tranzitie catre unul dintre cele mai convingatoare si complexe acte in RnB." Albumul LP1 a fost nominalizat anul acesta la premiul Mercury.
FKA Twigs a aparut pentru prima data in fata publicului american in emisiunea "The Tonight Show with Jimmy Fallon" pe 4 noiembrie, unde dupa parerea mea a lasat o impresie foarte bune vizual vorbind, insa la capitolul vocal ar fi putut mai mult. Piesele ei suna foarte bine inregistrate in studio insa sunt tare curios cum vor suna live pentru ca per total sunt calme si de atmosfera mai degraba decat pentru un show de proportii mari.
Albumul primeste un 8 din partea mea. Il recomand celor ce vor sa experimenteze un sound nou.
P.S.: Pentru cei care prefera ceva calm, insa mai putin intortocheat, recomand Jessie Ware - "Tough Love" sau Hozier - "Hozier".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu