Gogosi si elefanti

Mai greu e inceputul...stau si ma gandesc despre ce sa scriu in prima mea postare pe primul meu blog ..wow. .nu cred ca sunt primul si nici ultimul care se intreaba acest lucru ...in schimb e cert ca mi-am facut blog din lipsa de ocupatie ...de vreo juma de an tot astept o oferta de la o oarecare agentie de munca pentru a pleca in Grecia si observ ca tot intarzie sa apara... dezolant... dar timpul asta petrecut degeaba s-a dovedit totusi util... am stat si am......reflectat... da' nu asa o ora, doua, hai o zi maxim..neahh... luni intregi... la un moment dat ma trezisem pictand si scarpinandu-ma-n barba... m-am uitat in oglinda si m-am simtit ca un refugiat in Tibet in lupta cu temerile interioare, in cautarea linistii absolute... si am cazut din nou in reflectie... ca apoi sa ma intrezaresc printre mormanele de gogosi ce le tot scoteam din tigaie si presaram zahar pudra deasupra lor sau maturand suvitele de par ce lasau in urma lor un craniu infasurat intr-o caricatura numita pretentios:"noul meu look". Si au urmat dansuri nocturne in plina zi,litri de apa dati afara prin porii pielii mele ce s-a curatat de maroniul verii trecute(bronz nu jeg,,,;)) ca mai apoi sa las creionul langa caiet, sa ma indepartez usor de foaie incruntandu-mi sprancenele si mirandu-ma ce mama masii e si invalmaseala aia nedeslusita lasata in urma.... si scociul ala lucind pe perete atarnat intre cartea de vizita de la barul Antika din Lindos si biletul de la Acvariul din Rodos... M-am apucat chiar de pictat...oglinzi.



In concluzie am avut o juma' de an in care a dat talentu' pe post de "conductor" al trenului melancoliei peste tartacuta mea legata fedeles de sinele de cale ferata.

Azi am fost la psiholog...oarecum. M-am intalnit cu o tipa care mi-a fost colega de generala timp de 8 primaveri si cu care am impartit banca timp de 2 clase. Am tinut legatura cu ea in tot timpul ce a trecut . Tipa e la psihologie. M-a mai sunat o data in urma cu ceva timp pentru ca avea nevoie de un "cobai" pentru o tema... atunci ne-am intalnit, m-a pus sa-i desenez un copac si un om si mi-a interpretat "capodoperele"... acum era ceva legat de arborele genealogic. Am fost mirat si totodata entuziasmat; nu stiu cand au trecut 3 ore tot vorbind despre membrii familionului meu, cum ii vad pe fiecare, cum cred eu ca ma vad ei, boli, evenimente marcante, regrete, suparari , planuri de viitor , momente fericite s.a.m.d.. Maine ne intalnim din nou , experimentul nu e gata. E ciudat cum nu am simtit deloc pe tot parcursul discutiei vreo reticenta fata de ea... sa ma simt jenat de vreo intrebare mai personala sau sa simt nevoia sa-mi maschez sinceritatea printr-un zambet fals... Probabil pentru ca o cunosc de atata timp si atitudinea ei calda, zambetul m-au facut sa-i incredintez toate acele informatii atat de deschis.
Oricum, daca vrei sa castigi mai repede increderea cuiva , cand vrei sa obtii ceva de la o persoana anume, cel mai simplu e sa arunci un compliment respectivului/vei , sa-ti pui un zambet pe buze si sa stii sa asculti, reteta perfecta pentru reusita. .

...am auzit ca vine circul in oras pe 21...ma duc sa fac poza cu elefantu':))....oricum mi-am gasit psiholog;) .

In concluzie: "Am Blog!!"

...si data viitoare cand fac gogosi nu mai pun atata faina ca mi-au iesit cat pentru toti locatarii din bloc (si sa tot fie vreo 31 de apartamente in al meu).

Salve !!